Curtea de Apel Pitești a respins, miercuri, cererea de suspendare a procesului privind casa din Sibiu pierdută de familia președintelui Klaus Iohannis.
„Respinge cererea de suspendare. Admite cererea formulată de intimați privind emiterea unei adrese către Primăria Sibiu în vederea comunicării moștenitorilor defunctei Lăzurcă Georgeta. Respinge cererea privind emiterea unei adrese către biroul notarial. Prorogă cererea de introducere în cauză a moștenitorilor defunctei Lăzurcă Georgeta formulată de intimați pentru următorul termen. Amână cauza la data de 15.02.2017”, se arată în încheierea de ședință.
Cererile de suspendare și amânare au fost formulate de avocatul familiei Iohannis, până la stabilirea persoanelor care au calitatea de moștenitor al soacrei președintelui, Georgeta Lăzurcă, la rândul ei parte în proces înainte de decesul survenit în anul 2016.
Avocatul Virgiliul Viorel Vulcan, reprezentantul celor cu care se judecă familia prezidențială, a apreciat că cererile depuse de partea adversă reprezintă o încercare de tergiversare a judecării contestației în anulare, prin apelarea la „tertipuri procedurale”.
„Dacă moare o parte a unui proces, ea trebuie înlocuită de moștenitori. Prima soacră a țării a murit, ea trebuie înlocuită de moștenitori (…) care ar fi singurul moștenitor doamna Iohannis. Folosindu-se de tertipuri procedurale, avocații domnului președinte încearcă să suspende cauza, să o tergiverseze la maxim, pentru că șansele sunt, din punctul meu de vedere, zero. (…) Așa spune procedura, dacă decedează una dintre părți, cauza se poate suspenda până sunt indicați și introduși în cauză cei care urmează, moștenitorii”, a declarat avocatul.
El a adăugat că Ministerul Finanțelor ar trebui să aplice hotărârea irevocabilă pronunțată de Tribunalul Brașov în cauza privind casa din Sibiu.
„Hotărârea este irevocabilă, din punctul acesta de vedere am obținut și o hotărâre de revizuire a sentinței prin care acestor bătrâni le-au fost anulate contractele de vânzare-cumpărare, ea este pe rolul Curții de Apel Alba Iulia. A fost desființată și acea hotărâre ticăloasă prin care au fost anulate contractele de vânzare-cumpărare. Urmează ca dânșii să-și reintre în drepturi, iar statul român, prin Ministerul de Finanțe, trebuie să pornească demersurile pentru intabularea acestui spațiu și al întregii case în cartea funciară, radierea lui Iohannis și a soției, conform deciziei irevocabile a Tribunalului Brașov, și al doilea pas, urmează să procedeze la o acțiune privind restituirea sumelor încasate necuvenit, sutele de mii de euro încasate de către domnul primar al municipiului Sibiu, cel care avea obligația să protejeze domeniul privat al municipiului Sibiu și din acest punct de vedere dânsul s-a aflat într-o profundă stare de incompatibilitate”, a mai spus Vulcan.
Acesta a fost al patrulea termen al procesului, după strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Brașov.
La termenul anterior, din 7 decembrie 2016, instanța a admis cererea de amânare formulată de avocatul familiei prezidențiale, pentru a o putea introduce pe Carmen Iohannis în calitate de moștenitor al mamei sale, Georgeta Lăzurcă, la rândul ei parte în proces.
„Încuviințează cererea formulată de apărătorul contestatorilor privind amânarea cauzei pentru introducerea în cauză a moștenitorilor contestatoarei Lăzurcă Georgeta. Pune în vedere contestatorilor, prin apărător, să depună certificatul de deces al contestatoarei Lăzurcă Georgeta, să indice moștenitorii în timp util în vederea citării acestora pentru următorul termen și să depună dovada calității de moștenitor. Amână judecarea cauzei la 18 ianuarie 2017, nu mai devreme de ora 11,00”, se arăta în încheierea de ședință din 7 decembrie.
Contestația în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanței din noiembrie 2015, prin care cei doi soți au pierdut un imobil aflat în centrul Sibiului, se judecă la Curtea de Apel Pitești, conform deciziei din 6 aprilie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Instanța supremă a admis atunci o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Brașov la o altă curte de apel din țară, decizia fiind definitivă.
Potrivit presei locale, Klaus Iohannis a reclamat în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Brașov nu îndeplinesc condiția de independență și imparțialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul. În urma articolelor apărute în presă, Carmen și Klaus Iohannis susțineau că pe plan local s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puțin la nivel de aparență, imparțialitatea judecătorilor.
Carmen și Klaus Iohannis au depus o contestație în anulare, după ce au pierdut definitiv la Curtea de Apel Brașov un proces privind un imobil din centrul Sibiului.
Pe 16 noiembrie 2015, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit de sentința judecătorească prin care a pierdut o casă în Sibiu, punctând că împreună cu avocații săi caută cele mai bune căi de a o contesta.
La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a respins un recurs declarat de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Imobilul în cauză a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora, averea a trecut în anii ’70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat, fără a avea copii.
Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29, a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriași. În anul 1999, contractele prin care chiriașii au cumpărat casa au fost anulate în instanță, la cererea fiului lui Nicolae Baștea, acesta din urmă fiind nepot al soților Ghenea. Casa ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași au deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaș de drept a lui Nicolae Baștea.
