Tribunalul Mureş i-a achitat, marţi, pe primarul oraşului Miercurea Ciuc, Róbert Ráduly şi pe viceprimarul Domokos Szőke, de toate capetele de acuzare ale DNA, a declarat Veronica Ţambrea, purtătorul de cuvânt al instituţiei, pentru agenţia ungară de presă MTI.
În iunie 2015, DNA l-a acuzat pe Róbert Ráduly de abuz în
serviciu şi conflict de interese, iar pe Domokos Szőke, de abuz în
serviciu şi instigare la infracţiunea de fals material în
înscrisuri oficiale. La solicitarea DNA, cauza celor doi a fost
mutată de la Tribunalul Harghita, care are competenţă teritorială,
la Tribunalul Mureş. Acesta din urmă i-a achitat pe ambii
inculpaţi, de toate capetele de acuzare. Sentinţa nu este
definitivă, aceasta poate fi atacată în termen de zece zile de la
data comunicării oficiale.
Sentinţa pronunţată marţi dispune, totodată, ridicarea
sechestrului pus pe averea inculpaţilor.
Procurorii DNA au efectuat percheziţii la Primăria din
Miercurea Ciuc şi la domiciliul celor doi edili, la 29 aprilie
2015. Organul de urmărire penală i-a şi reţinut atunci pe Róbert
Ráduly şi Domokos Szőke, iar ulterior, instanţa a dispus arestul
acestora la domiciliu.
În ziua acţiunii procurorilor, atât Agerpres, cât şi Mediafax
au publicat o lungă listă a acuzaţiilor, citând surse apropiate
anchetei. Potrivit datelor scurse, cea mai gravă dintre acuzaţii
era aceea că Róbert Ráduly a acceptat mită în valoare de 10 000 de
euro pe lună de la compania care operează sistemul de parcări al
oraşului. Această acuzaţie nu a mai apărut nici în comunicarea
oficială pe care DNA-ul a emis-o a doua zi. În plus, numărul
acuzaţiilor care puteau fi invocate au continuat să scadă până la
punerea sub acuzare, care a avut loc în iunie 2015.
Potrivit rechizitoriului, Ráduly a comis infracţiunea de abuz
în serviciu atunci când a eliberat o autorizaţie de construire
pentru izolarea termică şi renovarea clădirii de la Miercurea Ciuc
aparţinând Universităţii Sapientia, fără a ţine cont de
reglementările privind protecţia monumentelor. Necesitatea avizului
celor de la protecţia monumentelor provenea din faptul că în
apropierea clădirii funcţionează o biserică ortodoxă. În
consecinţă, Episcopia Ortodoxă a Harghitei şi Covasnei a fost, de
asemenea, inclusă în litigiu în calitate de parte vătămată.
Împotriva măsurii de atragere a bisericii în proces a protestat
însuşi episcopul.
Printre capetele de acuzare apărea, de asemenea, că atât
primarul, cât şi viceprimarul şi-au folosit maşina de serviciu în
interes personal – fiecare câte o singură dată.
