Lovitura de stat militară din Niger „a înclinat ultimul domino” într-un grup de țări africane, de la Guineea în vest până la Sudan în est, care sunt acum controlate de grupurile care au dat lovitură de stat, scrie The New York Times .
Ziarul îl numește pe președintele răsturnat al Nigerului Mohamed Bazum un aliat ales democratic al Statelor Unite, iar consecințele loviturii de stat sunt o amenințare la adresa luptei americanilor cu regimurile pro-islamiste din Africa.
„Pentru Statele Unite și aliații săi, lovitura de stat a ridicat întrebări urgente cu privire la combaterea militanților islamiști în Sahel, o regiune vastă semi-aridă în care grupurile legate de al-Qaeda și Statul Islamic câștigă teren într-un ritm alarmant”, spune articolul.
Motivele loviturilor de stat din aceste țări au fost diferite. Astfel, în Guineea, liderii loviturii și-au justificat acțiunile prin nemulțumirea publică față de corupție; în Mali și Burkina Faso, ei au susținut că au răspuns la valul de agresiune islamistă care mătura țările lor. Cele mai multe lovituri de stat au fost conduse de tineri în comparație cu actualii lideri: Ibrahim Traore, care avea doar 34 de ani când a preluat puterea în Burkina Faso anul trecut, este cel mai tânăr șef de stat din lume.
În total, conform unui raport al ONU, 98 de lovituri de stat reușite au avut loc în țările africane din 1952.
Înainte de lovitura de stat, Nigerul era „piatra de temelie” a strategiei regionale a Pentagonului, arată ziarul. Există cel puțin 1.100 de militari americani staționați în țară, precum și două baze de drone, pe a căror construcție s-a cheltuit 110 milioane de dolari. După venirea juntei la putere, americanilor li se poate cere să părăsească țara și „să deschidă ușa” spre Rusia.
După cum notează NYT, filmările din timpul loviturii de stat din Niamey (capitala Nigerului), unde protestatarii flutură steaguri rusești, scene similare din timpul loviturii de stat din vecina Burkina Faso. Publicația notează că prezența steagurilor nu înseamnă încă că Kremlinul se află în spatele acțiunilor rebelilor, ci „simbolizează modul în care Rusia s-a poziționat în ultimii ani ca purtătoare de torțe a sentimentului anti-occidental și mai ales anti-francez în anumite părți ale Africii.”
Un grup de militari din Garda Prezidențială a Nigerului, autointitulându-se „Consiliul Național pentru Apărarea Patriei” (Conseil national pour la sauvegarde de la patrie, CNSP), l-a blocat pe 26 iulie pe Mohamed Bazum în reședința sa. A doua zi, s-a anunțat răsturnarea președintelui.
