In ciuda apelului Parlamentului European, unde a fost discutat acum un raport în acest sens, Comisia Europeană spune că plățile din PNRR nu se vor extinde cu 18 luni după finele anului 2026. Parlamentul ceruse ca proiecte « ajunse la maturitate » să beneficieze de mai mult timp pentru a putea fi finanțate, transmite Radio France.
Două motive stau la baza refuzului Comisiei Europene : schimbarea de priorități de finanțare la Bruxelles (care privesc de acum apărarea europeană) și faptul că UE nu va avea de unde să returneze prea mulți bani împrumutați.
La întrebarea RFI, Comisia a precizat în 20 mai că ultimele plăți din PNRR vor fi făcute statelor membre eligibile la finalul anului 2026 și că nimic nu se va schimba. Până atunci, Comisia preconizează că va mai lua de pe piețele financiare circa 150 de miliarde de euro.
Aceasta ridică totalul împrumutat din 2021 la circa 570 de miliarde de euro, departe de cele 750 inițial prevăzute prin Next Generation EU (planul de relansare economică post Covid).
Problema este că majoritatea acestor fonduri sunt împrumuturi, nu granturi, și deci UE începe din 2028 să plătească acest împrumut făcut pe „triplul A” a cinci state UE nordice.
Cum între timp, dobânda inițială de 0,55% s-a triplat , aritmetica Comisiei o împiedică să mai fie flexibilă și în niciun caz nu-i dă posibilitatea să extindă PNRR-ul.
Banii sunt returnați teoretic din resursele proprii ale UE care cam lipsesc cu desăvârșire (taxele vamale, recuperarea TVA-ului, taxa pe tranzacțiile internaționale). In lipsa acestor mijloace, din 2028, Olanda Austria, Suedia, Danemarca și Finlanda (clubul triplului A) se văd amenințate să plătească ele acest împrumut…
Parlamentul European are însă o logică în a cere extensia de 18 luni întrucât țări ca România, care nu a reușit să atragă până în prezent decât 31% din cele 29 miliarde de euro alocate, ar fi putut putea avea o nouă șansă pentru investiții.
Raportul Parlamentului este discutat în 20 mai de comisiile competente și poate deveni oficial în iunie poziția instituției, după un vot în plen.
Guvernatorul Băncii Naționale Mugur Isărescu a spus marți că ieșirea României din criză o reprezintă fondurile europene.
