Reportajul începe cu un cuplu care se va căsători peste câteva zile într-un colț muntos – cum sunt atâtea – din Grecia. Un colț de țară care nu are obișnuința cardurilor sau a transferurilor bancare și unde plățile se fac în numerar. Or asta lipsește acum în Grecia, banii lichizi. Preotul vrea 200 de euro pentru căsătorie, o sumă pe care trebuie să o plătească nașul. Cum să o facă ? « Mă pregătesc de câteva zile, spune nașul, am luat și cardul părinților și retrag în fiecare zi de pe ambele carduri ». Pentru că, în afară de banii pentru preot, sunt și banii pentru masa de după nuntă.
Chiar, și cum să plătești o nuntă de 200 de persoane? Patronul restaurantului a fost foarte clar : nu va face credit pentru atâta lume ! Atunci, viitorul soț a găsit o idee. A transferat online câte 60 de euro pentru fiecare invitat. În ziua nunții, invitații retrag banii si vin la ceremonie cu câte 60 de euro în buzunar ca să plătească taverna…
Ingeniozitate și solidaritate
Ingeniozitate și solidaritate – cam așa am putea rezuma viața grecilor de după 29 iunie, ziua când guvernul a închis băncile și a stabilit plafonul de 60 de euro pentru o retragere. În teorie, 60 de euro nu e o sumă mică, pentru că înseamnă 1800 de euro pe luna, în timp ce sunt destui greci care nu câștiga decât 800 de euro . Dar, scrie Le Monde, într-o țară în care banii lichizi sunt stăpâni, să faci rost de o sumă mare pentru a-ți plăti chiria sau o intervenție medicală reprezintă dintr-o data o problemă.
Guvernul a încercat să reducă presiunea, acceptând întârzieri pentru plata facturilor de apă și electricitate, la fel pentru impozite, cotizații sociale, amenzi și așa mai departe. De asemenea, Alexis Tsipras a afirmat în repetate rânduri că fiecare magazin trebuie să accepte plata cu cardul de credit, ceea ce nu se întâmplă însă. Mulți patroni de restaurante sau de magazine nu acceptă decât numerar.
70 % – scaderea consumului in zece zile
Absența banilor cash provoacă angoase. Oamenii amână unele cumpărături -cum ar fi hainele, mobila sau mașinile – pentru a se concentra pe altele – hrană, medicamente sau benzină. Grecii fac provizii de teama unei penurii care nu există încă : cine face plinul de benzină, mai umple și o canistră ! Cine merge la supermarket, ia de trei ori mai multe cantități de alimente non perisabile față de cât ar avea nevoie. Cei cu boli cronice își iau stocul de medicamente pentru două luni în loc de una în timp ce diabeticii se tem să nu rămână fără insulină.
Toate aceste comportamente noi au un efect imediat pentru economie. În zece zile, între 27 iunie și 7 iulie, consumul grecilor a scăzut cu 70 %. Pierderea pentru economie e de 1,2 miliarde de euro.
Exportatorii greci sunt și ei penalizați, pentru că nu mai pot să plătească transportul și stocarea produselor lor în străinătate pentru că băncile grecești nu mai pot furniza garanțiile cerute de parteneri. « Iată-ne rupți de lume și pe plan bancar », se plânge un întreprinzător. În fine, printre angoase se numără și cea a confiscării conturilor bancare, cum s-a întâmplat în Cipru acum câțiva ani sau a convertirii conturilor din euro în drahme. Ca urmare, unii greci se apucă să își plătească toate datoriile, în timp ce alții investesc în produse de lux. Valoarea refugiu eternă o reprezintă diamantele, iar toți bijutierii din Atena au parte de zile bune în aceste zile nesigure de mijloc de iulie.
