Eliminarea Securității din istoria sîngeroasă a revoluției este revoltătoare și penibilă în același timp. Narațiunea responsabilităților oferită de procurorii militari și susținută apologetic de către Procurorul General contrazice amintirile proprii ale celor care au participat la evenimentele de acum 30 de ani și bunul nostru simț. Cum să lipsească din acuzare („inexplicabil“, comentează ironic autorii studiului amintit) cei care au desfășurat„activitățile potrivnice mișcării revoluționare“? De vreme ce se face referire la ele, de ce nu au fost identificate persoanele care au pus în aplicare comenzile „diversioniste“ și au deschis focul în seara zilei de 22 decembrie în București (și mai devreme în Sibiu, Timișoara etc.), inducînd astfel „psihoza teroristă“?, susține Gabriel Andreescu într-un articol publicat în Observatorul Cultural despre dosarul Revoluției.
Raționamentele rechizitoriului desfid și ele logica elementară. Se afirmă că, pentru a evita tragerea la răspundere penală pentru acțiunile represive de pînă la 22 decembrie 1989, vîrfurile decizionale ale MApN ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi: pentru factorii de decizie ai MApN a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai CFSN a garantat preluarea puterii politice, menţinerea la putere şi legitimarea în faţa poporului român. Or, întreabă Roland O. Thomasson într-o postare recentă, de ce numai vîrfurile decizionale ale MApN ar fi căutat un pact care să le asigure imunitatea? De ce nu și vîrfurile decizionale ale Ministerului de Interne și ale Departamentului Securității Statului? De ce persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru de Interne, şefii direcţiilor Securității și Miliției, țintă atunci a urii întregii populații, nu și-ar fi manifestat interesul pentru un asemenea pact?Este inutil să adăugăm argumente pentru a sublinia voința Parchetelor Militare și a Procurorului General de a exonera Securitatea pentru crimele din decembrie 1989. În acest moment, ne rămîne întrebarea: cum este posibilă, la 30 de ani de la schimbarea de regim, o astfel de invitație la amnezie generală? , mai scrie Andreescu.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul de pensionare a procurorului general Augustin Lazăr, începând cu data de 27 aprilie, atunci când acestuia îi şi expiră mandatul la conducerea Parchetului, potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.