Contextul european nu este favorabil minorităţilor autohtone, întrucât instituţiile europene au respins ambele iniţiative cetăţeneşti menite să le ofere protecţie. În pofida acestui fapt, lupta pentru autonomie şi pentru apărarea minorităţilor autohtone continuă – a declarat miercuri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (EMNT), László Tőkés.
Preşedintele EMNT a prezentat situaţia demersurilor pentru autonomie din Transilvania cu prilejul Zilei libertăţii secuilor, în compania lui Teresa Calveras, secretar general al Adunării Naţionale Catalane, şi a lui Zsolt Szilágyi, şeful cabinetului pentru afaceri externe şi politică naţională al Alianţei Maghiare din Transilvania şi vicepreşedinte al Alianţei Libere Europene.
Istoria secuilor poate fi interpretată drept o luptă permanentă pentru libertate. Secuii, asemenea saşilor transilvăneni, au beneficiat de autonomie, însă de-a lungul secolelor au trebuit să se opună tendinţelor feudale care urmăreau să îi reducă la statutul de iobagi – a afirmat el.
Potrivit acestuia, în prezent comunitatea secuiască îşi continuă lupta pe cale paşnică, însă obiectivul rămâne acelaşi: obţinerea autodeterminării şi a autonomiei teritoriale pentru Ţinutul Secuiesc.
Consiliul Naţional Secuiesc urmăreşte „internaţionalizarea” chestiunii autonomiei, iar în acest sens a fost iniţiată iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale, respinsă de Comisia Europeană. Cu toate acestea, demersurile continuă pentru ca Uniunea Europeană să iniţieze o legislaţie referitoare la regiunile naţionale – a declarat László Tőkés.
El a precizat că EMNT, în calitate de partener strategic al Consiliului Naţional Secuiesc, militează de 36 de ani pentru autonomie şi, deşi până acum nu a obţinut rezultate concrete, nu va renunţa la aceste obiective.
Instituirea autonomiei culturale ar putea contribui semnificativ la consolidarea instituţiilor de învăţământ din Transilvania ca bastioane ale limbii şi identităţii maghiare – a afirmat László Tőkés, referindu-se la proiectele privind autonomia culturală.
El a adăugat că, „în termeni relativi”, limba maghiară poate fi considerată ameninţată în România, întrucât în ultimele decenii comunitatea maghiară s-a diminuat considerabil. În aceste condiţii, ar fi necesară instituirea unei autonomii culturale şi educaţionale, deoarece în multe judeţe copiii maghiari nu învaţă în şcoli cu predare în limba maternă. Dreptul la identitate este un drept fundamental pentru orice naţiune, iar autonomia culturală ar contribui la conservarea identităţii – a subliniat el.
Răspunzând unei întrebări adresate de MTI, László Tőkés a declarat că EMNT îşi menţine intenţia de a depune în Parlamentul României cele două proiecte de lege privind autonomia culturală, iniţiativă reconfirmată şi în cadrul forumului pentru autonomie organizat la sfârşitul lunii ianuarie.
El a reamintit că proiectul de autonomie, structurat în două părţi, a fost prezentat ultima dată Legislativului român în decembrie 2023, însă, la fel ca statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a fost respins. „Din păcate, deocamdată pare mai degrabă un demers cu valoare simbolică, deoarece Parlamentul şi autorităţile statului român ignoră în mod vădit aceste iniţiative legislative şi revendicările comunităţii naţionale maghiare” – a declarat el.
