Problema care priveşte societatea românească este că e grabnică nevoie de legea privind răspunderea magistraţilor! Înainte să aruncați cu pietre, încercați să vă răzvrătiți după ce vă imaginați că vi se face un dosar, iar în baza acelui dosar trebuie să renunțați la carieră, să suportați oprobriul public, ca apoi să vină juecătorul să vă achite pentru că… nu există fapta. Dar cariera rămâne în urmă. Poate si relațiile sociale. Iar cel care v-a făcut dosarul continuă liniștit să facă alte dosare. Fără nici o răspundere. Asta e Justiția visată?, a comentat pe facebook deputatul PNL Adriana Săftoiu achitarea lui Vasile Blaga.
Totusi, după ce se dovedește, ca urmare a deciziei judecătorului (încă superior procurorului), că fapta nu există, cum rămâne cu cel care ”a instrumentat dosarul”? Demagogia şi populismul vor ajunge în fiecare casă! Ceea ce acceptăm să i se întâmple altuia, ”străinului” sau ”indezirabilului”, doar pentru că e în curtea lui, pe modelul „să moară capra vecinului”, mai târziu sau mai devreme va ajunge în fiecare curte. Injustiția, asemeni corupţiei, e ca o plagă. Se întinde peste tot şi, dacă nu i se pune stavilă, nu se va mai şti cine e cu adevărat vinovat. Un altfel de lagăr, creat de o instituție care îşi declamă zilnic forţa. O instituţie care nu e obligată de nimeni să îşi recunoască erorile! Pentru că, dacă ar fi dispusă să recunoscă că are propriile ”uscături”, ar însemna că si cei care fac dosare ”fără să existe fapta”, cum spune judecătorul, dar fac totuși dosare, trebuie să răspundă, mai afirmă Săftoiu.
POSTAREA INTEGRALĂ A ADRIANEI SĂFTOIU:
…. da, m-am bucurat pentru decizia în cazul lui Vasile Blaga. Dar asta mă privește pe mine. Problema care priveşte societatea românească este că e grabnică nevoie de legea privind răspunderea magistraţilor! Înainte să aruncați cu pietre, încercați să vă răzvrătiți după ce vă imaginați că vi se face un dosar, iar în baza acelui dosar trebuie să renunțați la carieră, să suportați oprobriul public, ca apoi să vină juecătorul să vă achite pentru că… nu există fapta. Dar cariera rămâne în urmă. Poate si relațiile sociale. Iar cel care v-a făcut dosarul continuă liniștit să facă alte dosare. Fără nici o răspundere. Asta e Justiția visată? Am reţinut că un politician nu se bucură de prezumția de nevinovatie, total neconstituţional, altfel, și total în dispreţul drepturilor omului, ale oricărui om, indiferent din ce categorie socio-profesională face parte.
Totusi, după ce se dovedește, ca urmare a deciziei judecătorului (încă superior procurorului), că fapta nu există, cum rămâne cu cel care ”a instrumentat dosarul”? Demagogia şi populismul vor ajunge în fiecare casă! Ceea ce acceptăm să i se întâmple altuia, ”străinului” sau ”indezirabilului”, doar pentru că e în curtea lui, pe modelul „să moară capra vecinului”, mai târziu sau mai devreme va ajunge în fiecare curte. Injustiția, asemeni corupţiei, e ca o plagă. Se întinde peste tot şi, dacă nu i se pune stavilă, nu se va mai şti cine e cu adevărat vinovat. Un altfel de lagăr, creat de o instituție care îşi declamă zilnic forţa. O instituţie care nu e obligată de nimeni să îşi recunoască erorile! Pentru că, dacă ar fi dispusă să recunoscă că are propriile ”uscături”, ar însemna că si cei care fac dosare ”fără să existe fapta”, cum spune judecătorul, dar fac totuși dosare, trebuie să răspundă.