Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au admis cererea omului de afaceri Sorin Strutinsky şi obligă Inspecţia Judiciară să o ancheteze pe Laura Codruţa Kovesi, dar şi modul în care SRI s-a implicat în dosarul în care acesta este judecat pentru fapte de corupţie.
DECLARAȚIA REMISĂ SPRE PUBLICARE FLUX 24 DE SORIN STRUTINSKY
Dupa lupte incepute in data de 18 august 2017 cand am formulat prima sesizare impotriva doamnei KOVESI Codruta Laura, in data de 11.05.2018 Curtea de Apel Bucuresti – sectia contencios administrativ si fiscal a dispus ca Inspectia Judiciara sa procedeze la efectuarea verificarilor prealabile aferente sesizarilor inregistrae la IJ cu numerele 6216/IJ/1279/DIP/2017 si 7211/IJ/1506/DIP/2017.
Concluzia este ca doamna Kovesi Codruta Laura va fi cercetata prealabil cu privire la aspectele sesizate de mine. Si acestea nu sunt putine.Mentionez ca cele doua sesizari ale mele au fost foarte clare, inspectorii judiciari procurori Gheorghe Fit si Cristina Daniela Balcan, cu avizul doamnei procuror Adriana Claudia Pampu Romanescu si sub indrumarea sefului institutiei, dl Lucian Netejoru, au arhivat cererile mele pe motiv ca ar fi identitate intre o sesizare/reclamatie mai veche a mea (necercetata nici ea temeinic, cu care ma aflu deja in calea de revizuire) impotriva procurorului Ana Manuela Dana.
Desi era evident ca persoanele (Kovesi Codruta Laura si Ana Manuela Dana) si faptele sesizate erau diferite, Inspectia Judiciara a preferat sa se spele pe maini cu solutia initiala, nederanjand.
Precizez ca faptele sesizate de mine se refera in mod special la modalitatea prin care Procurorul sef de directie Kovesi s-a introdus in dosare, efectuand acte de urmarire penala, fara drept, prin care a dispus si numit echipa mixta DNA-SRI, nominalizand ‘echipa’ din partea DNA si a obligat subordonatii din directie de a comunica acestui serviciu date din urmariea penala nepublica/secreta. Comunicarile au avut un caracter in ambele sensuri, in sensul cooperarii/colaborarii descrise prin Protocolul PICCJ-SRI.
De asemenea, aceeasi doamna, in baza unei evidente secrete a lucrarilor anterioare ordonate si efectuate pe timpul cat a detinut functia de Procuror General al Romaniei a stiut ce sa ceara si a obtinut atat colaborarea serviciului (si nu numai) cat si declasificarea mandatelor pregatite minutios cu ani inainte, mandate eliberate la cererea PICCJ pe temei de siguranta nationala (si de prevenire/combatere a terorosmului). Aceste declasificari au inceput a fi cerute la ICCJ imediat dupa revenirea doamnei de la Bruxelles, respectiv dupa adoptarea NCPP (1 februarie 2014), cod care permitea de data aceasta aparent in mod „legal” implicarea serviciului in activitati de urmarire penala (dupa unii doar pe considerente tehnice).