UDMR cere Consiliului Europei şi instituţiilor UE specializate în protecţia minorităţilor să acorde o atenţie deosebită modului în care sunt respectate, în România, drepturile minorităţilor, dar şi o legislaţie în acest domeniu, similară celei aplicate cu succes în alte ţări membre UE.
Potrivit unei scrisori adresate, luni, de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintelui Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, Uniunea a obţinut, folosind instrumentele democraţiei, numeroase drepturi pentru minorităţi, dar consideră că acesta este un proces care nu a luat sfârşit, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Considerăm că între comunitatea naţională maghiară şi statul român cadrul colaborării s-a deteriorat. De aceea, cerem Consiliului Europei şi instituţiilor Uniunii Europene specializate în protecţia minorităţilor să acorde o atenţie deosebită modului în care sunt respectate, în România, drepturile minorităţilor. Începând din 1989, UDMR a obţinut, folosind instrumentele democraţiei, numeroase drepturi pentru minorităţi, au fost rezultate remarcabile, dar noi considerăm că acesta este un proces care nu a luat sfârşit. Noi considerăm că trebuie să aşezăm pe baze noi relaţia dintre statul român şi minorităţile naţionale. UDMR solicită o legislaţie în domeniul minorităţilor de felul celor care sunt aplicate cu succes în alte ţări membre în UE”, se arată în scrisoare.
În scrisoarea adresată lui Buquicchio, liderul UDMR reclamă că organizatorii Conferinţei de marcare a împlinirii a 20 de ani de când România a ratificat Convenţia-cadru privind Protecţia Minorităţilor, desfăşurată în 30 aprilie la Cluj-Napoca, şi la care a participat şi preşedintele Comisiei de la Veneţia, nu au invitat reprezentanţii comunităţii maghiare. „Considerăm că această abordare este absolut jignitoare şi antidemocratică şi pune sub semnul îndoielii seriozitatea angajamentului autorităţilor române faţă de dialogul cu comunităţile naţionale şi colaborarea cu acestea. Poziţia noastră hotărâtă este aceea că nu statul trebuie să conchidă şi să afirme că România duce o politică exemplară în sfera protecţiei minorităţilor, ci organizaţiile minorităţilor trebuie să judece calitatea măsurilor care se răsfrâng asupra soartei lor”, susţine Kelemen în scrisoare.
Preşedintele UDMR sintetizează, în scrisoare, în 14 puncte, cazurile de încălcare a drepturile minorităţilor naţionale din România, amintind, printre altele, despre situaţia de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş unde, de mai mulţi ani, „nu se reuşeşte înfiinţarea unei facultăţi de sine stătătoare cu limba de predare maghiară”, despre faptul că restituirea imobilelor bisericeşti şi comunitare practic a fost sistată şi despre „prima re-naţionalizare”, care a avut loc în cazul clădirii Colegiului „Székely Mikó”, aceasta fiind luată înapoi de la Biserica Reformată, căreia îi fusese restituită legal.
„Extinderea drepturilor comunitare nu compromite integritatea statului român, autonomia şi regionalizarea nu atentează la unitatea ţării. Împreună cu Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (FUEN), UDMR cere Uniunii Europene să emită o directivă cu privire la protecţia minorităţilor, cu caracter obligatoriu pentru ţările membre şi a cărei aplicare să o poată verifica în mod eficient, prin intermediul unui sistem de monitorizare activă. În relaţia dintre stat şi minorităţile naţionale trebuie să prevaleze dialogul, buna-credinţă şi încrederea, ceea ce nu s-a întâmplat la conferinţa de la Cluj, unde, pentru statul român, minoritatea maghiară din România a fost pur şi simplu inexistentă”, se arată în scrisoare.
