Maghiarii din Voivodina pot conta pe UDMR, pot conta pe maghiarii din Transilvania şi pot conta pe orice comunitate care trăieşte în minoritate şi împărtăşeşte acelaşi destin al celor rămaşi în afara graniţelor Ungariei, a subliniat preşedintele UDMR Hunor Kelemen, joi, la Subotica.
Politicianul maghiar a participat la evenimentul de închidere a campaniei electorale a Uniunii Maghiare din Voivodina (VMSZ), unde a subliniat că cea mai importantă poziţie a maghiarilor din Bazinul Carpatic este aceea că trebuie să ne sprijinim unii pe alţii şi trebuie să ne consolidăm reciproc. Maghiarii de peste graniţele Ungariei împărtăşesc un destin comun şi un viitor comun, a spus Hunor Kelemen. “Sunt convins că după secolul XX, acum, în secolul XXI, maghiarii din Bazinul Carpatic, comunităţile maghiare care trăiesc în afara graniţelor Ungariei pot privi spre nişte secole de succes, dacă fiecare maghiar îşi va îndeplini propria sarcină din cele care trebuie îndeplinite pentru neam şi comunitate”, a declarat preşedintele UDMR.
Kelemen Hunor l-a numit pe István Pásztor, preşedintele Uniunii Maghiare din Voivodina, care a decedat în octombrie, “un frate mai mare” al maghiarilor de peste graniţă, care întotdeauna a fost pregătit să sprijine celelalte comunităţi maghiare de peste graniţe.
Preşedintele UDMR a subliniat că din perspectiva Transilvaniei şi a altor comunităţi de peste graniţe, munca desfăşurată de politicienii maghiari din Voivodina nu numai că este convingătoare, ci este şi demnă de respect. Potrivit acestuia, reconcilierea istorică dintre sârbi şi maghiari – care a avut loc în urmă cu zece ani şi în care István Pásztor a jucat un rol foarte important – este un exemplu de urmat. Hunor Kelemen a arătat că între români şi maghiari, această reconciliere nu a avut loc încă. “Aceasta nu este omisiunea noastră, nu este omisiunea Ungariei, ci majoritatea română este cea care nu reuşeşte să înţeleagă că membrii săi sunt responsabili pentru felul în care se simte o minoritate etnică în patria lor, şi că binele nostru nu reprezintă nicio pierdere pentru ei”, a subliniat politicianul maghiar.
Acesta a mai adăugat că liderii sârbi au jucat un rol important în reconciliere, întrucât au realizat că sprijinirea minorităţilor este un lucru bun pentru toată lumea. Cu toate acestea, pentru a consolida comunitatea maghiară din Voivodina a fost nevoie şi de o schimbare de paradigmă în Guvernul Ungariei, care a avut loc în 2010 şi potrivit căreia este nevoie de un parteneriat puternic cu statele vecine, iar comunităţile maghiare de peste graniţe trebuie consolidate, astfel încât sarcina lor principală să nu fie reprezentată doar de păstrarea identităţii etnice, ci să putem vorbi şi de dezvoltarea economiei şi de atingerea prosperităţii în locurile natale.
Preşedintele UDMR a declarat că “drepturile minorităţilor naţionale europene nu ar trebui tratate doar ca o problemă a drepturilor omului, asta ar fi o greşeală, asta nu ar fi suficient astăzi”. Problema minorităţilor naţionale “trebuie considerată o problemă de politică de securitate şi ar trebui tratată ca una dintre condiţiile foarte importante pentru stabilitate, pace şi prosperitate”, adăugat Hunor Kelemen.
Politicianul maghiar a subliniat că minorităţile naţionale ar trebui să fie întotdeauna prezente acolo unde se iau deciziile, adică în administraţia locală, regională şi naţională, “pentru că doar noi putem lucra pentru comunitatea noastră”. Cel care nu stă aşezat la masă va ajunge să facă parte din meniu, iar mai devreme sau mai târziu se va mânca din el. Iar o comunitate minoritară naţională nu îşi poate permite acest lucru, a subliniat preşedintele UDMR.
“Pentru ca maghiarii să aibă o reprezentare puternică, VMSZ trebuie să câştige la alegerile de duminică”, a punctat Hunor Kelemen, în încheierea discursului său. “Iar dacă am demonstrat deja puterea noastră, să arătăm încă o dată, împreună, că noi, maghiarii, trebuie să fim luaţi în calcul şi în deceniul următor, peste tot în Bazinul Carpatic”, a mai spus politicianul.
