Potrivit lui Hunor Kelemen, liderul UDMR, lupta trebuie continuată înclinându-ne în faţa eroilor Revoluţiei ungare de la 1848: actuala generaţie de maghiari din România trebuie să perfecţioneze libertatea comunităţii şi să facă din Ţinutul Secuiesc un loc în care să te simţi bine, ca acasă.
La ceremonia organizată cu ocazia împlinirii a 176 de ani de la izbucnirea Revoluţiei ungare de la 1848/49, care a avut loc la Sfântu Gheorghe, preşedintele UDMR a vorbit despre asta în faţa unei mulţimi adunate în centrul oraşului şi formată din mii de oameni. În ultimii o sută de ani, credinţa a fost cea care i-a ajutat pe maghiarii din Transilvania să supravieţuiască, a subliniat politicianul.
În mod individual, membrii comunităţii sunt liberi; după căderea dictaturii comuniste, această libertate s-a împlinit, însă mai trebuie luptat pentru libertatea comunităţii, a explicat Hunor Kelemen.
„Cealaltă dimensiune a libertăţii noastre – cea care se referă la comunitate ca întreg şi la drepturile noastre colective, la autonomie, la subsidiaritate – nu este completă nici astăzi, motiv pentru care trebuie să luptăm şi astăzi. Construim Ţinutul Secuiesc. Fiecare construcţie înseamnă o luptă, fiecare construcţie înseamnă răbdare, fiecare construcţie înseamnă să o iei de la început, iar şi iar. Această luptă, această muncă trebuie dusă de noi, de generaţia noastră. Generaţia noastră trebuie să facă din Ţinutul Secuiesc un loc în care să te simţi bine, ca acasă”, a declarat Hunor Kelemen.
Potrivit acestuia, comunitatea maghiară nu îşi doreşte, nici astăzi, decât ca în urma schimbărilor care au loc în jurul ei să nu devină un perdant, ci un câştigător.
„Astăzi ne închinăm în faţa eroilor revoluţiei, şi continuăm lupta. Fie ca în 2024 să învingă libertatea, fraternitatea, egalitatea, şi mai presus de toate: să învingă maghiarii!”- a spus preşedintele UDMR în încheierea discursului său.
Şi primarul din Sfântu Gheorghe a vorbit, la eveniment, despre provocările cu care se confruntă maghiarii astăzi. Potrivit lui Árpád Antal, comunitatea maghiară din Ţinutul Secuiesc trebuie să lupte împotriva scepticismului şi indiferenţei.
„Trăim în Transilvania de o mie de ani, acest pământ a fost casa noastră deja de o mie de ani. (…) Pentru noi, acest peisaj nu reprezintă doar o hartă: noi am construit Ţinutul Secuiesc, piatră cu piatră, cărămidă cu cărămidă. L-am protejat de furtuni, i-am îngrijit peisajele, l-am iubit, i-am transmis mai departe valorile, pentru că Ţinutul Secuiesc, Transilvania este casa noastră, singura noastră patrie. Ştim, deja de o mie de ani, că există, că este a noastră. Ţinutul Secuiesc este etern: a fost, este şi va fi!” – a subliniat edilul din Sfântu Gheorghe, referindu-se la declaraţiile recente făcute de premierul român Marcel Ciolacu, care a pus sub semnul întrebării existenţa Ţinutului Secuiesc.
Potrivit lui Árpád Antal, obiectivele maghiarilor din Transilvania sunt clare: doresc respect, doresc să îşi folosească în mod liber simbolurile şi limba maternă, şi doresc ca limba maghiară să fie recunoscută în România drept limbă oficială regională.
