Camera de instrucție a Curții de Apel din Paris s-a opus miercuri extrădării a zece foști activiști de extremă-stânga revendicați de justiția din Italia pentru ,,acte de terorism” în anii ’70 și ’80, transmite France24 conform RFI.
Ei sunt acuzați pentru rolul pe care l-au jucat în timpul ,,anilor de plumb”. Un dosar care a răcit relațiile dintre cele două țări timp de 40 de ani.
În primăvara anului 2021, după luni de negocieri, președintele Emmanuel Macron a decis să favorizeze extrădarea a două femei și opt bărbați care au făcut parte din celebra organizație comunistă ”Brigăzile roșii”, la cererea formulată cu un an mai devreme de Roma.
Cei zece activiști, cu vârste cuprinse între 61 și 78 de ani, sunt acuzați de ,,acte teroriste” comise în anii 1970 și 1980.
Însă camera de instrucție a Curții de Apel din Paris s-a pronunțat împotriva predării lor în Italia, invocând respectarea dreptului la viață privată și de familie și a dreptului la un proces echitabil (articolele 8 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului).
,,Este triumful legii drepturilor, umanității și justiției împotriva rațiunii de stat”, s-a bucurat avocata Me Irène Terrel, care apără șapte dintre foștii activiști, printre care și personalitatea mediatică Marina Petrella.
Faptul că președintele Emmanuel Macron a ordonat arestarea celor zece foști activiști anul trecut a fost „o trădare a cuvântului dat și o totală necunoaștere a ceea ce este o amnistie”, a declarat Jean-Louis Chalanset, avocatul acuzatului Enzo Calvitti.
Cele trei cereri de extrădare împotriva lui Sergio Tornaghi ,,au fost toate respinse de curțile de apel din Franța”, a declarat avocatul acestuia, Antoine Comte. ,,Din punctul meu de vedere, italienii trebuie să fie capabili să își rezolve istoria și să își examineze trecutul.
O perioadă de lupte sociale violente, ,,anii de plumb”, marcați de un adevărat război între mai multe formațiuni ”revoluționare” de extrema drapta și stânga, inclusiv Brigăzile Roșii, s-a soldat cu peste 360 de morți în ambele tabere, mii de răniți, 10.000 de arestări și 5.000 de condamnări.
Decizia instanței franceze era ,,așteptată de mult timp de victime și de întreaga țară, este vorba de o pagină dramatică și încă dureroasă a istoriei noastre”, a comentat ministrul italian al justiției, Marta Cartabia.
Decizia este o ,,palmă peste față”, a declarat politicianul italian de extremă dreapta Matteo Salvini.
,,Acești criminali nu și-au plătit niciodată nota de plată către justiția italiană și, în lumina deciziei de astăzi, probabil că nu o vor face niciodată”, a deplâns la rândul său Giorgia Meloni, liderul partidului Frații Italiei, deplângând o decizie ,,inacceptabilă și rușinoasă”.
