Declarațiile recente ale președintelui Juncker redeschid dialogul despre o regiune vecină României. O zonă cu provocoări etnice, economice și politice majore. UE a elaborat o politică de sprijinire a integrării treptate în Uniune a țărilor din Balcanii de Vest. La 1 iulie 2013, Croația a devenit prima dintre cele șapte țări care s-a alăturat UE, iar Muntenegru, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Albania au fost acceptate oficial ca țări candidate. Au fost inițiate negocieri de aderare și s-au deschis capitole de negociere cu Muntenegru și Serbia. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la începutul anului 2016) și Kosovo sunt țări potențial candidate.
Situația politică și economică din Balcanii de Vest sunt teme de reflecție pentru Europa fiindcă astfel se explică influența în creștere a Rusiei în regiune.
Întrebată ce fel de tensiuni există în Balcanii de Vest, lectorul universitar Miruna Troncotă apreciază că rolul din trecut al Statelor Unite, în războaiele etnice, reprezintă un efort nesusținut, iar provocările economice apropie populația de atitudinile anti-europene.
Miruna Troncotă Lect. univ. dr. al Departamentului de Relaţii Internaționale și Integrare Europeană, SNSPA:
”Balcanii de vest au și ei mai multe viteze, adică avem țări ca Serbia și Muntenegru aflate într-o relație avansată cu Uniunea Europeană, dar din cauza problemelor interne – în cazul Serbiei atârnă dosarul Kosovo, iar în Muntenegru mai nou aplicația de aderare la NATO, dar scandalurile de corupție – țin aceste state, de aproape 20 de ani în stand-by, în sensul demcoratizării sau unei reforme totale.
Totuși din 2015 Macedonia a găzduit o serie de proteste împotriva guvernului, iar pe fondul crizei din Ucraina se poate observa și o mult mai mare influență a Rusiei în statele panslave cum sunt Serbia și Muntenegru, unde canalele media Sputnik sau Russia Today sunt mult mai active din 2014 și propagă o serie de știri și atitudini anti-europene ca re par să prindă în rândul populației. Cu atât mai mult cu cât tot în 2014 Jean Claude Juncker și-a început nou mandatul de președintele Comisiei Europene anunțând că în mod sigur Uniunea Europeană nu se va mai extinde în următorii 5 ani”.
Șomajul în rândul tinerilor principala provocare economică în Balcani
”Un mare pericol unde indicii economici stau cel mai prost la aceste state, iar Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt cele mai fragile, este șomajul în rândul tinerilor. În cazul Bosniei avem un șomaj care a ajuns și la 45 %, procente alarmante. Foarte mulși tineri mai ales cei foarte bine pregătiți aleg să plece din statele din Balcani și să își caute o carieră în Europa de Vest.
Aceste elemente politice combinate cu cele economice ne fac să concluzionăm că aceste state sunt în continuare într-o situație foarte dificilă în contextual integrării europene”.
Despre interesul Statelor Unite a ale Americii în Balcanii de Vest
”Cred ca interesele primordiale sunt de securitate. Imi amintesc, mai degrabă și am studiat mai atent felul în care a a avut loc intervenția Statelor Unite în război și cel puțin în cazul Bosniei, pot spune cu certitudine, începând cu 2006, Statele Unite au vrut să se retragă și lasă gestiunea în mâinile UE.Sigur interesele SUA sunt legate de interesele NATO și de interesele de securitate în fața Rusiei, dar nu aș vedea și mai ales acum în timpul adminsitației Trump, o preocupare foarte mare pentru Balcanii de Vest”.