Motivarea ordonanței prin care s-a dispus măsura sechestrului asigurător în dosarul Lukoil este ‘destul de sumară’, iar în analiza activității societății nu se face referire la probele din care reies constatările procurorilor și sumele de bani, se arată în motivarea deciziei Tribunalului Prahova care a redus cu peste 800 de milioane de euro valoarea sechestrului în acest dosa, conform Agerpres.
Potrivit documentului, avocații Lukoil au arătat, în sala de judecată, că ‘un sechestru până la concurența sumei de două miliarde de euro echivalează cu încetarea activității societății’, inculpatele SC Petrotel Lukoil Ploiești și SC Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda invocând în contestație mai multe aspecte, între care cel privind nemotivarea ordonanței prin care s-a instituit măsura asigurătorie.
Instanța a fost de acord cu acest aspect, arătând că motivarea este una ‘destul de sumară’.
‘Nemotivarea este un aspect cu care și judecătorul de cameră preliminară este de acord, motivarea fiind destul de sumară și nefiind astfel de natură să poată asigura controlul jurisdicțional al acesteia. Se face astfel referire, la pag. 4 a Ordonanței, că în perioada analizată, respectiv 2008-2014, suspecta SC Petrotel Lukoil SA a rambursat (…), cu titlu de împrumut, acționarului majoritar Lukoil Europe Holdings Bv Olanda, suma de 1.526.293.530,93 dolari SUA și 552.977.284,35 EURO, cu justificare restituire creditare. Urmează apoi o analiză a activității societății și a pierderilor anuale, fără a se face referire la probele din care reies aceste constatări și sume de bani’, se menționează în documentul citat.
Totodată, instanța reține că nu se precizează în documentele procurorilor nu se explică modul în care s-a ajuns la suma de 2.007.103.675,74 euro în momentul instituirii sechestrului.
‘Deși se acceptă teza potrivit căreia măsura asigurătorie a avut în vedere toată perioada infracțională, nu doar cea dedusă judecății, se constată că sumele de bani transferate între societăți, cu titlu creditare și restituirea creditare, nu sunt defalcate pe perioade determinate, pentru a se realiza un minim control asupra acestora. Din contră, prin Rechizitoriu sunt menționate ca obiect al infracțiunii de spălare a banilor anumite sume de bani, corespondente pentru un număr de 83 acte materiale, pentru ca ulterior, prin procesul verbal de îndreptare a erorii materiale să fie indicate sume mult mai mici, corespondente unui număr de 60 acte materiale’, se mai precizează în motivarea instanței.