Judecătorii cer CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul afirmaţiilor lui Gheorghe Nichita

0
353

Judecătorii cer CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară în cazul afirmaţiilor lui Gheorghe Nichita, potrivit cărora a fost protejat de şefii SRI să nu aibă dosare penale, magistraţii arătând că declaraţiile transmit opiniei publice ideea că dosarele pot fi „rezolvate” cu sprijinul serviciilor secrete.

„Solicitarea vine în contextul în care mai multe site-uri de ştiri au publicat pe data de 22 august 2015 următoarea afirmaţie a domnului Gheorghe Nichita, făcută în cadrul unei şedinte PSD: «Eu mi-am rezolvat problemele cu justiţia, înţelegeţi voi (frecându-şi două degete – n.r.). Această ţară este condusă de generalul Florian Coldea (…). Eu am fost susţinut pe linia serviciilor cât a fost George Maior şeful SRI şi nu mi s-a întâmplat nimic. Dar să ştiţi că nici de acum nu mi se poate întâmpla nimic”, se arată într-un comunicat de presă al UNJR.

În sesizarea UNJR se arată că aceste afirmaţii sunt „de o gravitate excepţională şi transmit opiniei publice ideea că „dosarele în care sunt anchetate fapte de corupţie pot fi «rezolvate» cu sprijinul serviciilor secrete”.

Uniunea Judecătorilor consideră că „este imperativ ca astfel de declaraţii să facă obiectul cercetărilor efective ale Inspecţiei Judiciare.

„Impactul acestora asupra opiniei publice este unul cu deosebire puternic, în contextul în care survine într-un spaţiu public în care ideea implicării serviciilor secrete în actul de justiţie dincolo de limitele legii a transpărut, cel puţin la nivel de aparenţă, din chiar declaraţii ale reprezentanţilor acestor structuri”, se mai arată în sesizarea UNJR.

Judecătorii au precizat că, de data aceasta, nu este vorba de declaraţii generale, ci de afirmaţii extreme de concrete privitoare la implicarea serviciilor secrete în actul de justiţie. Aceştia au reamintit în scrisoarea către CSM că, în 30 aprilie, într-un interviu acordat juridice.ro, generalul Dumitru Dumbravă declara că „Serviciul Român de Informaţii nu se retrage din «câmpul tactic» odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, ci îşi menţine «atenţia/interesul» până la soluţionarea defintivă a cauzei”.

UNJR a precizat că această afirmaţie a fost explicată ulterior chiar de directorul Serviciului Român de Informaţii prin aceea că sunt urmăriţi „judecători, procurori care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul român”.

„Aceste declaraţii, ce au născut ideea supravegherii magistraţilor de către serviciile secrete, pentru a garanta «corectitudinea» judecătorilor, au vulnerabilizat actul de justiţie şi au permis perpetuarea unor astfel de idei, precum cele ale domnului Gheorghe Nichita, transmise publicului în scopul diminuării încrederii în anchetele penale ce îi vizează”, au arătat judecătorii în scrisoarea lor.

Judecătorii susţin că afirmaţiile lui Gheoghe Nichita impun un răspuns imediat din partea CSM, pentru a clarifica opiniei publice limitele legale în care se derulează cooperarea justiţie – servicii secrete.

„O justiţie puternică este una care şi apare în ochii publicului ca atare, reacţionând ferm şi imediat la derapajele ce îi ştirbesc independenţa, indiferent din partea cui ar veni”, a mai arătat UNJR.

În contextul discuţiei despre relaţia justiţie – servicii secrete, judecătorul Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR, va fi prezentă luni în faţa plenului CSM pentru a susţinerea cererea de clarificare a termenului de «câmp tactic” în viziunea SRI când vine vorba de justiţie.

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii din data de 24 august are şansa şi datoria de a reveni asupra problemei legate de lămurirea înţelesului noţiunii de «câmp tactic», având obligaţia de a defini exact activităţile efectuate de serviciile secrete în legatură cu actul de judecată dupa sesizarea instanţei”, a afirmat judecătorul Dana Gîrbovan.

Preşedintele UNJR a precizat că reprezentanţii asociaţiilor profesionale vor fi prezenţi la sediul CSM, luni, de la ora 12.30, pentru a susţine importanţa ca astfel de hotărâri să fie luate nu pe baza unor note secrete, ci sub semnul transparenţei depline şi a cooperării oneste.

„În relaţia justiţie – servicii secrete nu este loc de interpretări şi supoziţii, orice ambiguitatea afectând prin ea însăşi independenţa justiţiei şi încrederea publicului în aceasta”, a mai spus preşedintele UNJR.