In aceasta directie a fost si comunicatul Asociatiei Procurorilor din Romania, dat publicitatii pe data de 17 mai 2018, prin care asociatia “constata cu ingrijorare intetirea atacurilor impotriva sistemului judiciar, impotriva procurorilor si judecatorilor, atacuri care sunt de natura a afecta grav increderea cetatenilor in infaptuirea actului de justitie si, pe cale de consecinta, buna functionare a statului.
Afirmatii ale unor diferiti formatori de opinie sau ale unor demnitari, prin care se induc idei conform carora unele disfunctionalitati punctuale sunt de fapt vulnerabilitatile intregului sistem judiciar sunt opinii gresite si conduc la o stare de neincredere a cetatenilor in functionarea justitiei.”
“Disfunctionalitatile punctuale” la care fac procurorii referire in comunicat sunt destine frante, cariere si familii distruse, cetateni romani a caror drepturi si libertati garantate constitutional au ramas doar simple texte pe hartia pe care este tiparita Constitutia.
Despre astfel de esecuri rasunatoare, aproape zilnice, ale justitiei, survenite in urma unor practici de ancheta de inspiratie sovietica, presa relateaza pe larg – si bine face! – iar romanii sunt infiorati.
Complet inadecvat acestui context, se vede ca problema Asociatiei Procurorilor, potrivit comunicatului, nu sunt abuzurile evidente, care cutremura societatea romaneasca, ci preocuparea pentru protejarea unei imagini false a justitiei, care ani de zile a fost mistificata prin manipulare la scara nationala.
Ani de zile sloganele si lozincile au tinut locul unor analize profesioniste cu privire la esecurile si erorile din justitie. S-a vorbit in justitie despre independenta justitiei, independenta procurorului, stat de drept, impartialitatea magistratilor, dar nimeni nu a vorbit despre cazuri concrete, despre oamenii prinsi in tavalugul strivitor al unui stat care permite abuzarea propriilor cetateni fara ca magistratii sa raspunda pentru asta.
Nu cuvintele politicienilor sau ale jurnalistilor “ataca justitia”, ci actiunile abuzive ale celor din justitie o fac. Daca cetatenii nu ar fi experimentat pe cont propriu disfunctionalitatile din justitia romaneasca, orice critici ale oamenilor politici sau ale presei cu privire la justitie ar fi ramas cuvinte goale, fara ca oamenii sa le creada.
Faptul, insa, ca peste 80% dintre romani doresc o raspundere materiala a magistratilor nu e din cauza politicienilor ori a presei, ci a actiunilor celor din justitie.
In loc ca Asociatia Procurorilor sa faca o autoanaliza, urgenta si necesara, sa vorbeasca deschis despre erori, abuzuri, sa faca tot ce ii sta in putere sa nu mai fie nenorociti oameni, asociatia e preocupata de “imaginea si independenta justitiei”. Astfel de afirmatii sunt, mai ales in acest context, cuvinte goale, gaunoase si sfidatoare la adresa victimelor abuzurilor din justitie si a cetatenilor romani.
Este rolul presei, in vederea corectei informari a opiniei publice, sa relateze despre abuzurile si disfunctionalitatile din justitie. Fiecare critica si devoalare a unui abuz ori disfunctionalitate din justitie este o oportunitate pentru cei din justitie sa corecteze lucrurile si sa faca justitia mai eficienta in folosul cetateanului.
In acelasi timp, este obligatia oamenilor politici, care sunt alesi si raspund in fata alegatorilor, sa ia atitudine fata de abuzurile si derapajele justitiei, iar daca e cazul sa modifice legea astfel incat astfel de derapaje sa nu mai poata avea loc, iar cei vinovati sa raspunda.
Reactiile presei ori a oamenilor politici la abuzurile din justitie nu sunt nicidecum “atacuri” si nu incalca, in nici un fel, independenta justitiei, cum fals se clameaza in comunicat, ci sunt reflexe democratice, firesti, impotriva abuzurilor.
Numai in societatile totalitare incalcarile drepturilor omului sunt bagate sub pres, fiind ascunse sub slogane frumoas ambalate, iar vinovatii de serviciu sunt nu cei care abuzeaza de pozitiile de putere pe care le detin, ci aceia care vorbesc si expun problemele si abuzurile.
Intr-o democratie, insa, cum si Romania se pretinde a fi, a vorbi despre abuzuri impotriva drepturilor omului este o obligatie atat a formatorilor de opinie, cat si a demnitarilor alesi de cetateni.
Cei care se folosesc de puterea care le este incredinta de catre stat impotriva cetatenilor, abuzandu-i, trebuie expusi, nominalizati, trasi la raspundere, nu ascunsi si tratati cu menajamente si discretie.
A sustine, cum face si Asociatia Procurorilor (pozitia insa e impartasita si de destui judecatori, chiar din CSM), ca expunerea acestor abuzuri si prezentarea nominala a abuzatorilor din justitie ar fi “atacuri care sunt de natura a afecta grav increderea cetatenilor in infaptuirea actului de justitie si, pe cale de consecinta, buna functionare a statului” este o sfidare la adresa cetatenilor din Romania.
Cum poti vorbi despre “buna functionare a statului” cand functionari ai statului abuzeaza oameni in numele puterii cu care au fost investiti de catre stat, stat creat pentru a fi in slujba cetateanului?
Nimic nu este mai important intr-un stat de drept ca omul, cetateanul, cu drepturile si libertatile sale.
Este, de aceea, in interesul general al societatii ca nici un cetatean sa nu fie abuzat, sa nu ii fie incalcate drepturile fundamentale, iar cand se intampla asa ceva cei vinovati sa raspunda.
Acesta e genul de garantie pe care “statul de drept” trebuie sa o ofere cetatenilor sai: ca sunt respectati, drepturile le sunt garantate, iar functionarii statului care abuzeaza de puterea ce le-a fost incredintata raspund intotdeauna in fata legii.
“Asociatia Procurorilor din Romania asigura cetatenii Romaniei ca judecatorii si procurorii isi exercita cu buna credinta activitatea, iar independenta acestora este dublata de responsabilitate pe care acestia o au in infaptuirea justitiei si in apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor si a ordinii de drept“, se mai spune in comunicat.
Astfel de asigurari nu valoreaza nimic in ochii cetatenilor, daca Asociatia Procurorilor nu vorbeste despre abuzuri ori le minimalizeaza.
Nu mintind prin omisiune se creste increderea oamenilor in justitie, ci actionand curajos prin recunoasterea si corectarea erorilor si abuzurilor.
Vorbind deschis despre Protocoale, despre care se discuta intens in ultimul timp, facand o analiza cinstita si corecta a efectului acestora asupra dosarelor, asumand transparent si punctual greselile care s-au facut, ar putea fi inceputul recastigarii increderii cetatenilor in justitie.
Ascunzand, minimalizand ori justificand abuzurile din justitie si pe cei care le-au facut, nu doar ca nu se intareste “independenta justitiei”, ci se vulneralizeaza si compromite insasi justitia.
In concluzie, cei care atenteaza la prestigiul si independenta justitiei NU sunt cei care expun problemele grave din justitie, ci magistratii, judecatori si procurori deopotriva, care ascund sau justifica erorile, abuzirile si disfunctionalitatile din justitie.
Este dreptul presei sa prezinte abuzurile din justitie si obligatia decidentilor politici sa gaseasca solutii legale, astfel incat acestea sa nu mai aiba loc. Bine ar fi ca si noi, magistratii, sa iesim din autosuficienta care ne caracterizeaza si sa ascultam ce spun cetatenii, sa ne asumam deschis erorile si sa facem tot ce ne sta in puteri sa nu mai fie repetate.
Comunicatul Asociatiei Procurorilor din Romania preluat integral de pe site-ul juridice.ro:
Joi, 17 mai 2018, Asociația Procurorilor din România a transmis următoarele, potrivit unui comunicat:
„Asociaţia Procurorilor din România constată cu îngrijorare înteţirea atacurilor împotriva sistemului judiciar, împotriva procurorilor şi judecătorilor, atacuri care sunt de natură a afecta grav încrederea cetăţenilor în înfăptuirea actului de justiţie şi, pe cale de consecinţă, buna funcţionare a statului.
Afirmaţii ale unor diferiţi formatori de opinie sau ale unor demnitari, prin care se induc idei conform cărora unele disfuncţionalităţi punctuale sunt de fapt vulnerabilităţile întregului sistem judiciar, sunt opinii greşite şi conduc la o stare de neîncredere a cetăţenilor în funcţionarea justiţiei.
Mai mult, constatăm că aceste opinii greşite sunt folosite pentru a justifica modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală care, pe lângă faptul că vor îngreuna mult înfăptuirea actului de justiţie, se transformă în veritabile ameninţări la adresa procurorilor şi judecătorilor. Astfel, deşi Curtea Constituţională a României a atras atenţia prin două decizii recente, că răspunderea magistraţilor trebuie reglementată de o manieră care să asigure independenţa acestora în înfăptuirea justiţiei, constatăm că se intenţionează transformarea unor abateri disciplinare în infracţiuni ai căror subiecţi speciali să fie procurorii şi judecătorii, respectiv se propune introducerea în Codul penal a două noi infracţiuni, respectiv articolul 280 indice 1 – ,,reaua credinţă” şi articolul 280 indice 2 – „grava neglijenţă”, cu limite exagerate de pedeapsă.
În acelaşi sens, în motivarea unor propuneri de modificare a Codului penal, judecătorii şi procurorii sunt plasaţi alături de „clanurile” infracţionale, fiind indusă ideea că magistraţii constituie grupări infracţionale a căror activitate trebuie combătută, fiind anulată din start încrederea cetăţenilor în activitatea judecătorilor şi procurorilor.
Alături de Consiliul Superior al Magistraturii şi Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Procurorilor din România, recunoscând şi respectând independenţa şi rolul constituţional al celorlalte două puteri, cât şi dreptul la liberă exprimare, face apel la toţi formatorii de opinie şi la reprezentantii celorlalte două puteri ca, toate opiniile şi acţiunile acestora să fie îndreptate spre întărirea încrederii cetăţenilor în înfăptuirea actului de justiţie, având ca rezultat încrederea şi funcţionarea statului de drept.
Asociaţia Procurorilor din România asigură cetăţenii României că judecătorii şi procurorii îşi exercită cu bună credinţă activitatea, iar independenţa acestora este dublată de responsabilitatea pe care aceştia o au în înfăptuirea justiţiei şi în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi a ordinii de drept.
Președinte procuror Bogdan Gabor”
