Judecătoarea Adriana Stoicescu: Oameni manipulaţi, avizi de recunoaştere şi acceptare în grupuri absolut ridicole, fac tot ce pot pentru a se integra în ceea ce cred ei că le poate deschide uşa spre elitele mult visate

de Adriana Stoicescu, judecător

Trăim vremuri “prietenoase”.
Tacâmurile şi farfuriile sunt prietenoase cu mediul.
Izmenele şi budigăii sunt prietenoase cu clima.
Ambalajul de la supozitoare e şi el, sper, prietenos.
Acum aflu că avem manuale prietenoase cu elevii şi ghiduri la fel.
Nu ştiu cu cine se vor împrieteni cataloagele, dar bănuiesc că tot cu domnii Goe, să nu le aducă prejudicii grave dezvoltării şi capacităţii de a da elegant din deget, pe un ecran.
Mă doare sufletul să văd că procedura penală încă nu e prietenoasă cu mine, iar codul penal mă priveşte cu superioritate.
Aşteptam, totuşi, altceva de la ele, după atâta amar de convieţuire…
Mi-e teamă, zău, de ziua în care coana Europa va decide că trebuie să fiu prietenoasă cu inculpaţii….
Dincolo de ridicolul absolut al lumii în care suntem nevoiţi să ne trăim şi târâm zilele, nu poţi să nu constaţi cât de lipsiţi de realism şi de simţul ridicolului au devenit oamenii.
În mod paradoxal, într-o lume plină de ură vorbim nonstop despre prietenie, o noţiune deja lipsită de conţinut.
Noi înşine suntem bombe cu ceas, gata în orice moment şi pentru orice pretext să ne detonăm, dar zâmbim frumos lumii “noi” şi tolerante, împrietenindu-ne cu “curcubeul”, ca să nu părem ignoranţi şi învechiţi.
Noţiuni simple, elementare au fost siluite, ciopârţite, transformate de progresismul profund incult şi ipocrit într-un asemenea hal încât nici noi nu mai ştim despre ce vorbim.
Toată mascarada asta modernă de pupincureală greţoasă şi generalizată, de grijă falsă, de ochi daţi peste cap de îngrijorare şi iubire, ascunde un gol imens, în minte şi în suflet.
Oameni manipulaţi, avizi de recunoaştere şi acceptare în grupuri absolut ridicole, fac tot ce pot pentru a se integra în ceea ce cred ei că le poate deschide uşa spre elitele mult visate.p
Ţeapă…mare ţeapă.
Suntem singuri.
Singuri cuc într-un ocean de prefăcătorie, aşteptând să fim prieteni, într-o lume de carton, cu alte creaturi, la fel de incomplete şi singure.
Iluzia fericirii, ăsta e marele pariu al omuleţilor noi, pierdut deja.
Dar ei nu ştiu asta.
Încă….

Hot this week

Topics

Mai mult

    Consilierii lui Macron, umiliți la Kremlin: Duceți-vă la dracu!

    Consilierii președintelui Franței, Emmanuel Bonn și Bertrand Buchwalter, s-au...

    Suporterii CFR Cluj s-au răzbunat pe WC-uri: VANDALI

    Imagini revoltătoare au fost surprinse după derby-ul dintre Universitatea Cluj și CFR...

    Fost ambasador american specialist in Orientul Mijlociu: Am transformat totul într-un haos complet

    Statele Unite nu au reușit să construiască instituții statale...

    Emisarul lui Trump i-a dat mesaje ministrului de externe iranian

    Canalul direct de comunicare dintre trimisul special al Statelor...

    Rusia mută cu uraniul in Africa

    Rusia și-a exprimat interesul de a participa la proiectul...

    Articole relationate

    Categorii populare

    Articolul precedent
    Articolul următor