Forintul ungar s-a apreciat cu 10% față de dolar anul acesta, coroana cehească, zlotul polonez și leul românesc nu sunt nici ele departe. De ce le merge atât de bine devizelor est-europene și cât va dura?, spune într-un comentariu Deutsche Welle.
CE SUSȚINE DW:
Coroana cehească a atins o valoare-record pentru ultimii 14 ani, în timp ce forintul ungar a înregistrat un record de 10 luni mai devreme anul acesta, pe fondul dobânzilor ridicate, scăderii prețurilor la energie și aprecierii monedei euro. Cele două valute – cărora li s-au adăugat ulterior zlotul polonez și leul românesc – au crescut în pofida reducerii activității economice.
Observatorii se întreabă cum s-a întâmplat acest lucru și cât de mult va dura.
Devizele din Europa Centrală și de Est (ECE) – toate aflate în afara zonei euro, cu excepția Slovaciei – au beneficiat mai ales de așa-numita rată reală a dobânzii, calculată prin scăderea ratei inflației din rata dobânzii nominale. Monedele din ECE par acum mai atractive în comparație cu ratele practicate de Banca Centrală Europeană (BCE) și sistemul de bănci centrale din SUA Fed.
După ce inflația a depășit 10% în țările ECE anul trecut, se pare că vârful a fost atins iar situația s-a stabilizat. Dar ratele dobânzilor rămân ridicate iar băncile naționale nu se grăbesc să le reducă până când inflația nu este adusă sub control.
De aici această diferență între inflație și dobânzi, care face aceste economii atractive pentru plasamentele de capital cu randamente ridicate. Evoluțiile au avut loc deși ratele dobânzilor continuă să fie majorate în SUA și zona euro.
De ce o duc atât de bine valutele din ECE?
Piotr Arak, director al Institutului Economic Polonez (PIE), arată că, de regulă, exporturile în creștere, energia mai ieftină și fluxurile de capital sporite datorită dobânzilor mai bune „au ca rezultat monede stabile.”
„În ultimele trimestre, balanța contului curent și exporturile țărilor din regiune au continuat să crească, în timp ce scăderea prețurilor materiilor prime a dus la plăți mai mici pentru importuri”, arată Arak pentru DW.
Zlotul se bucură de o ‘primăvară de aur’
În Polonia, banca centrală a menținut pe 10 mai rata dobânzii de politică monetară la 6,75%, același nivel din septembrie 2022, în timp ce inflația a coborât la 14,7% în aprilie, față de 16,1% în martie.
Intervievat de săptămânalul Gazeta Polska, guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski, a spus că se așteaptă ca inflația să scadă sub 10% la începutul lunii septembrie. Ceea ce ar putea duce la micșorarea dobânzii de politică monetară, dacă inflația se va menține pe trendul descendent.
Expertul pe politică monetară al ING, Rafal Benecki, nu crede însă că datele economice din martie ale economiei poloneze ar reprezenta „o imagine bună”, motivând că ratele ridicate ale dobânzilor ar reduce din presiunile asupra economiei.
Inflația de bază ar fi rămas în mare neschimbată, ceea ce sugerează că firmele transferă costurile mai mari pe care le înregistrează în prețuri iar scăderea inflației s-ar datora în principal relaxării șocului prețurilor la energie și reducerii presiunii asupra prețurilor la alimente.
ING crede că Banca Centrală a Poloniei va menține tot anul nivelul actual al dobânzilor, scăderi fiind așteptate cel mai devreme în 2024, ceea ce înseamnă că noi aprecieri ale zlotului par să-și fi epuizat potențialul pe termen scurt, după cum le-a scris Benecki într-o notă clienților ING.
În opinia sa, declinul prețurilor materiilor prime, mai ales cel al gazului, ar fi avut un impact în dinamica scăderii prețurilor. Au contribuit de asemenea și cheltuielile angajate de guvern înaintea alegerilor generale din noiembrie. „Promisiunile fiscale dinaintea alegerilor rămân un risc major”, a precizat Benecki.
Soarta forintului, coroanei și leului depinde de apetitul de risc
Forintul ungar s-a apreciat cu 6,6% față de euro de la începutul anului și cu 9,3% față de dolarul american. Banca Națională a Ungariei (NBH) a lăsat neschimbată rata dobânzii de referință la 13% din octombrie anul trecut.
Analiștii se așteaptă însă la o scădere a dobânzilor până la sfârșitul anului, deoarece economia ungară a înregistrat deja o recesiune tehnică în ultimele trei trimestre.
ING se așteaptă ca recesiunea să ia sfârșit în Ungaria în trimestrul doi iar creșterea PIB pe tot anul să ajungă la 0,7%. În ciuda evoluției șterse a economiei, balanța comercială a beneficat de scăderea prețurilor la energie, ceea ce a stimulat și aprecierea monedei naționale.
În România, Banca Centrală a menținut neschimbată rata dobânzii de referință la 7% în aprilie pentru a doua lună consecutiv. Economiştii se așteaptă la păstrarea acestui nivel în 2023. Economia României a dat dovadă de o relativă reziliență în comparație cu cele ale altor state din Europa Centrală.
Ca peste tot în regiune, și în România rata dobânzii a fost mai degrabă ridicată iar BNR preconizează o majorare până la 7% până în decembrie. Motiv pentru care scăderile de dobânzi „probabil că nu vor avea loc” până când rata inflației nu va egala rata dobânzilor, a precizat BNR într-un raport recent.
Coroana cehească a rămas puternică în 2023, chiar dacă a dat ușor înapoi în aprilie, după ce a atins un record de 15 ani față de euro. PIB-ul Cehiei a crescut cu 0,1% de la un trimestru la altul, ceea ce a însemnat sfârșitul recesiunii, cu ajutorul unei balanțe comerciale pozitive.
Care sunt riscurile?
Piotr Arak de la PIE crede că o mare parte din aprecierile devizelor din ECE depinde de evoluția inflației, așteptată să rămână ridicată pentru un timp mai îndelungat în comparație cu zona euro.
„Aceasta ar putea duce la scăderea puterii de cumpărare. În plus, o scădere a creșterii economice poate avea ca rezultat investiții străine mai mici și deficite guvernamentale mai mari. Ambele sunt factori negativi”, explică el.
Analiza PIE avertizează că aprecierile zlotului și ale celorlalte valute din ECE nu va dura prea mult. „Proiecțiile noastre pe termen lung indică deprecierea acestor devize. Dar pot exista diferențe de la o țară la alta.”
Un alt factor care ar putea influența negativ monedele naționale din ECE este o eventuală recesiune în SUA. De asemenea, sănătatea sistemului bancar global rămâne sub semnul întrebării, după falimentele recente. Orice sursă de stres ar putea slăbi fluxurile de capital mai ales în țările cu piețe emergente precum cele din ECE.
