Israelul a recunoscut că a fost lovit de peste 50 de rachete trase de Iran și care au ucis 28 de persoane în cele 12 zile cât cele două țări s-au confruntat luna aceasta în raiduri aeriene, dar adevărata amploare a pagubelor este dificil de evaluat din cauza restricțiilor impuse presei de cenzura militară israeliană, scrie joi France Presse.
Conform legislației israeliene, orice difuzare de informații, prin relatări scrise sau imagini, care ar putea aduce atingere ”securității naționale” – un concept larg ce lasă loc la interpretări – poate fi interzisă. Iar odată cu salvele de rachete iraniene, care au reușit să străpungă puternicele sisteme antiaeriene ale Israelului, restricțiile au fost înăsprite și mai mult.
Orice transmisiune dintr-o ”zonă de luptă sau de impact cu rachete” necesită o autorizație scrisă din partea cenzorului militar, potrivit Biroului de presă al guvernului israelian responsabil pentru comunicările oficiale și acreditarea jurnaliștilor (GPO). Această regulă se aplică în special atacurilor din apropierea bazelor militare, a rafinăriilor de petrol sau a altor instalații considerate strategice.
De asemenea, poliția israeliană a avertizat marțea trecută că a aflat că unii jurnaliști filmează ”zone sensibile și restricționate în urma impactului rachetelor iraniene” și a reamintit că astfel de acțiuni sunt ”ilegale” conform directivelor impuse presei de cenzura militară în contextul conflictului cu Iranul.
Imediat după declanșarea acestui conflict odată cu lansarea pe 13 iunie a bombardamentelor israeliene asupra infrastructurii nucleare și militare iraniene, departamentul de cenzură al armatei israeliene a informat presa despre directivele care interzic filmarea pagubelor produse instalațiilor militare sau în zonele adiacente acestora, utilizarea dronelor pentru înregistrarea unor imagini ale locurilor lovite de rachetele iraniene sau transmiterea de orientări de acces către zonele civile afectate din apropierea instalațiilor de securitate.
A fost de asemenea interzisă difuzarea unor videoclipuri sau imagini cu rachete interceptoare trase de armata israeliană, cu interceptări directe ori cu secvențe în care rachete sau drone iraniene lovesc la sol, precum și filmarea în apropierea zonelor unde sunt amplasate baterii antiaeriene.
Toate aceste restricții, susține departamentul de cenzură al armatei israeliene, au scopul de a ”împiedica oferirea de ajutor inamicului în timp de război, ceea ce constituie o amenințare tangibilă la adresa securității Statului”.
”Există în mod evident o dimensiune foarte reală a securității naționale: nu vrem să-i spunem inamicului unde au căzut bombele sale, nici cum să-și perfecționeze tacticile de țintire data viitoare”, explică Jerome Bourdon, sociolog mass-media și profesor la Universitatea din Tel Aviv. ”Dar aceasta menține neclaritatea asupra vulnerabilității țării față de amenințările externe și probabil nu vom ști niciodată amploarea pagubelor”, admite el.
