Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marţi că obiectivul urmărit atât în trecut, cât şi în viitor de către Banca Centrală este reducerea inflaţiei fără a crea recesiune în ţară, subliniind că un prim obiectiv se referă la stabilitatea preţurilor.
„Printre obiectivele pe care le vom urmări în perioada următoare se află în primul rând obiectivul prevăzut de lege şi acesta este stabilitatea preţurilor. Stabilitatea preţurilor este bunul public cel mai de preţ pe care poate să-l dea o bancă centrală societăţii. Este recunoscut că în condiţii de stabilitate relativă a preţurilor un obiectiv de creştere rezonabil, în cazul nostru 2,5%, cu o marjă de plus-minus 1%, economia se dezvoltă mai bine, sunt şanse mai mari să avem şi stabilitate macroeconomică, financiară şi să avem şi creştere economică durabilă, sustenabilă pe termen lung. Vom urmări, ca şi în trecut, să asigurăm stabilitatea preţurilor fără să pericliteze stabilitatea financiară. Multă vreme, până prin anii 2000, s-a crezut că asigurarea stabilităţii financiare vine aproape automat cu asigurarea stabilităţii financiare. Criza din 2008 – 2009 a dovedit că aceasta teză nu este corectă”, a susţinut Mugur Isărescu la audierile din Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe.
Isărescu a adăugat că băncile centrale – chiar dacă nu prevăd în mod expres stabilitatea financiară -, în cadrul legilor, cutuma europeană, cutuma în România şi legile ulterioare care au apărut stabilesc ca obiectiv secundar şi stabilitatea financiară. „La noi este asigurată de comitetul de risc sistemic aprobat prin lege de Parlament”, a afirmat Isărescu.
El a subliniat că BNR urmăreşte asigurarea stabilităţii preţurilor, deci şi stabilitatea financiară, fără a descuraja creşterea economică.
„Urmărim să asigurăm stabilitatea preţurilor, deci şi stabilitatea financiară, păstrând sau nu descurajând creşterea economică. Ei, aici lucrurile pot să fie uşor conflictuale, de multe ori şi în teorie economică şi în practică s-a dovedit că stabilitatea preţurilor nu poate să fie asigurată uşor, mai ales de la anumite niveluri, fără o încetinire remarcabilă semnificativă a creşterii economice. Unii vorbesc şi de recesiune. Noi am încercat să îmbinăm aceste lucruri în sens pozitiv, adică să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune şi în ultimii ani am reuşit, cel puţin parţial. Este important pentru BNR, dar şi pentru România să coborâm inflaţia fără să creăm recesiune, pentru că situaţia fiscal-bugetară a României este de aşa natură încât o recesiune şi o încetinire a creşterii economice, dar mai ales o recesiune, ar agrava şi mai mult situaţia fiscal-bugetară”, a explicat oficialul BNR.
Potrivit acestuia, în prezent, „dezechilibrul principal din România – financiar şi economic – este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă aproape ca într-o oglindă în deficitul extern – undeva între 6 şi 8%”.
„Încercăm să dăm jos inflaţia fără să creăm recesiune în România, cam acesta a fost obiectivul în trecut şi îl vom urmări şi în viitor, bineînţeles, raportând Parlamentului şi publicului prin rapoartele trimestriale privind inflaţia şi situaţia economică din ţară. (…) BNR nu poate primi instrucţiuni în elaborarea politicii monetare, urmăreşte obiectivul său principal. Dar asta nu înseamnă că stăm izolaţi într-un turn de fildeş şi nu discutăm. Eficienţa finală a politicilor economice, cu denumirea uşor păsărească „mixul de politici economice” (…) se poate optimiza prin negocieri, dar obiectivul nostru rămâne stabilitatea preţurilor. Urmărim să conlucrăm cu Guvernul, fără să periclităm atingerea obiectivului nostru principal”, a arătat Isărescu.
Guvernatorul BNR a estimat că, în perioada următoare, inflaţia se va stabiliza în jur de 2,5%, plus/minus un procent.
„Credem că în perioada următoare, hai să zicem 12-16 luni, inflaţia se va stabiliza în marjele stabilite prin politica BNR – 2,5% este ţinta noastră, plus/minus 1%. Bineînţeles că inflaţia depinde de foarte mulţi factori. (…) La reducerea inflaţiei spre 6, acum 5% şi probabil în toamna aceasta sub 5%, am constatat însă o reţinere mai mare. Hai să spunem că inflaţia în România a fost mai încăpăţânată. Factorii principali care contribuie la acest lucru sunt legaţi de creşterea veniturilor peste productivitate. Banca Naţională nu este împotriva creşterii veniturilor, acesta este scopul creşterii economice, dar trebuie o corelare cu creşterea productivităţii, altfel diferenţialul (…) se duce fie deficit extern, cerere excedentară, fie în inflaţie mai mare, fie în amândouă şi pericolul care este o spirală preţuri-salarii. (…) Eu sper că în perioada următoare de opt luni, influenţa se va duce spre obiectivul de 2,5% plus-minus un procent”, a transmis guvernatorul BNR.
