de Ionuț Ghibanu, vicar eparhial Arhiepiscopia Târgoviște
Cu suișuri și coborâșuri, viața noastră își desfășoară splendoarea care i-a fost menită de Creator, trecând prin toate ale ei, așa cum apa izvorului curge, merge în mod firesc și sigur spre întâlnirea cu alte ape. Nu toate căile vieții sunt line, nu toate sunt ușoare, dar, picătură cu picătură înlătură orice obstacol din calea ei.
Dacă am privi comunitatea și lumea noastră prin lentila acestei imagini, am vedea că stagnarea și moartea ar ține într-o urâtă sclavie energiile creatoare ce ar înnoi din temelii perspectiva noastră. Un mesaj mereu actual și viu ni-l transmite Sfânta Evanghelie, mai ales prin învierile minunate săvârșite de Domnul Vieții, iar Învierea fiicei lui Iair despre care am aflat astăzi este parcă lentila prin care putem vedea realitatea contemporaneității noastre.Avem o societate ce are teribil de mult nevoie de schimbare și de înnoire. Ieșirile masive în stradă, dincolo de mesajele ideologice, au în ele un mare adevăr. Lumea dorește o schimbare din temelii a societății noastre, o transformare și o înnoire care să alunge cât mai mult din ipocrizie, corupție, falsitate și manipulare.
Asemenea fiicei lui Iair, societatea noastră așteaptă învierea din această stare de fapt mortificată și împietrită, dorește ca viața să-și reintre pe făgașul său! Mai ales cei tineri, sătui de ipocrizia și falsitatea celor ce au acceptat compromisurile de tot felul, numai de dragul banilor și al puterii, vor o schimbare din temelii, o transformare pe termen lung a structurilor sociale grav afectate de rugina dezinteresului public, vor să învie la o nouă realitate socio-politică și economică, vor ca lumea noastră să devină ceea ce trebuie.Generația tânără simte cel mai acut lipsa de modele, erodarea stâlpilor societății noastre, prăbușirea valorilor și mai ales mocirla morală în care ne aflăm.
Și vor altceva! Vor schimbarea din temelii, aruncarea prafului de pe frumosul și binele care pot da strălucire vieților noastre, vor o lume nouă fondată pe adevărurile și principiile naturale, ale celor vechi și drepți. La fel ca fiica lui Iair, mulți așteaptă atingerea Mântuitorului care să-i readucă perspectiva unei vieți ce merită a fi trăită așa cum trebuie, vor ca viitorul să nu mai fie mereu surpat de înțelegerile furăcioase ale prezentului și pe anomaliile nevindecate ale trecutului. Vor ca lumea lor să excludă tot ceea ce a dus la falimentul lumii celor mari și vor ca viața lor să nu mai fie condiționată de lipsa de principii și de valori.
Adesea, fără să știe și poate chiar fără să vrea, ei Îl caută pe Cel ce a înviat-o pe fiica lui Iair, ca de altfel și pe fiul văduvei din Nain, ori pe Lazăr, fratele Martei și al Mariei. Și trebuie să punem umărul la această înnoire, ca fiii și fiicele noastre să nu mai fie înșelați de vânătorii de vânt și de păcălitorii de serviciu.Învierea fiicei lui Iair este o parabolă a necesarei schimbări a lumii noastre, a clasei politice, a tot ceea ce aduce falimentul unei societăți din pricina unora grav afectați de moartea spirituală și morală și care refuză Învierea, proprie mai ales.
Cutremurând din temelii structurile lumii noastre, risipind negura morții și eliberând din sclavia întunericului, Blândul nazarinean este Cel în care trebuie să ne punem speranța, pentru că numai și numai El, așa cum știe, pe căi neașteptate, poate revigora tot ceea ce unii din semenii noștri se chinuie să prăpădească!Avem nevoie să fim aproape de tinerii noștri, de speranțele și viitorul lor, slujind cum trebuie prezentul și ajutând la învierea unei lumi aproape de colaps!În El ne punem și noi speranța și mai ales disponibilitatea de a fi instrumente ale schimbării și înnoirii Lui!
