Mitropolitul Epifanie, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOU Autocefală – PȚU), a lansat un mesaj dur la adresa Bisericii Ortodoxe Române în cadrul raportului său rostit la Sinodul Arhieresc extins al BOU pe 14 iulie 2025. Acesta a criticat în termeni duri tentativele Patriarhiei Române de a crea o jurisdicție ortodoxă „paralelă” în Ucraina, fără acordul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, calificând acțiunea drept o încălcare a normelor canonice și un risc de etnofiletism, transmite BucPress din Cernăuți.
„Așa cum pe plan internațional statul nostru susține consecvent principiul «nimic despre Ucraina fără Ucraina», tot astfel trebuie respectat principiul «nimic despre ortodoxia în Ucraina fără Biserica Ortodoxă a Ucrainei». Drumul nostru spre afirmarea autocefaliei a fost lung, dificil, plin de suferințe și martiriu. Nimeni, nici din exterior, nici din interior, nu are dreptul să ignore sau să disprețuiască toate acestea”, a declarat Epifanie.
El a menționat direct tentativa de creare a unei jurisdicții românești în Ucraina fără acordul BOU (PȚU), numind-o „o încălcare directă a principiilor canonice”, amintind condamnarea etnofiletismului de către Marele Sinod de la Constantinopol din 1872.
„Subliniem din nou principiile exprimate deja în deciziile noastre anterioare: Biserica Ortodoxă a Ucrainei este pregătită și dorește să ofere credincioșilor de etnie română din Ucraina, în cadrul propriei jurisdicții, aceleași drepturi de autoguvernare bisericească pe care le au ucrainenii în cadrul Bisericii Ortodoxe Române”, a mai adăugat ierarhul.
Epifanie a avertizat că o structură paralelă impusă fără respectarea Tomosului de autocefalie va aduce „nu binele românilor din Ucraina, ci doar adâncirea problemelor și a divizărilor”. El a făcut și o paralelă cu situația din Republica Moldova, unde „în ciuda tuturor eforturilor Patriarhiei Române din ultimele trei decenii, divizarea bisericească profundă continuă”. Ierarhul a declarat: „Dacă chiar și pe teritoriul Moldovei, unde nu există diviziuni lingvistice sau etnice, în ciuda tuturor eforturilor depuse de Patriarhia Română în ultimele peste trei decenii continuă să existe o profundă divizare bisericească, cu atât mai mult această provocare este actuală pentru Ucraina”.
În final, liderul BOU a subliniat că poziția oficială a Bisericii a fost deja transmisă Patriarhiei Române, iar acum se așteaptă „pași constructivi pentru inițierea unui dialog și elaborarea unui model canonic corect de îngrijire pastorală a românilor din Ucraina”.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a calificat drept „abuziv” refuzul autorităților ucrainene de a permite comunităților ortodoxe românești să se afilieze Patriarhiei Române
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a adoptat pe 2 iulie 2025 o hotărâre prin care califică drept „nejustificat și abuziv” refuzul autorităților ucrainene de a recunoaște o asociație religioasă menită să faciliteze trecerea comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub jurisdicția Patriarhiei Române.
Sinodul BOR „a luat la cunoștință cu mâhnire de refuzul continuat, nejustificat și abuziv al autorităților publice ucrainene de a recunoaște Asociația Religioasă «Biserica Ortodoxă Română din Ucraina» deși aceasta îndeplinește toate condițiile stabilite de legislația ucraineană în vigoare, și a aprobat continuarea sprijinirii comunităților ortodoxe române din Ucraina”, transmite Biroul de Presă al Patriarhiei Române.
Decizia a fost luată „cu mâhnire”, pe fondul agravării situației comunităților românești ortodoxe din Ucraina, în special din regiunea Cernăuți. Potrivit reprezentanților acestor comunități, citați de Europa Liberă, autoritățile de la Kiev exercită presiuni, inclusiv prin amenințări cu mobilizarea pe frontul din est, împotriva preoților și enoriașilor care doresc această afiliere.
În anul 2024, autoritățile ucrainene au adoptat o lege care interzice funcționarea parohiilor afiliate Bisericii Ortodoxe subordonate Patriarhiei Moscovei și prevede dezafilierea acestora până cel târziu la data de 21 mai 2025. Obiectivul principal al acestei măsuri este integrarea acestor comunități religioase în Biserica Ortodoxă a Ucrainei, autocefală, înființată în perioada 2018–2019 și recunoscută în lumea ortodoxă doar de Patriarhia Ecumenică, precum și de Bisericile Ortodoxe ale Greciei, Ciprului și Alexandriei.
Demersul de înființare a unei asociații numite „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” a fost inițiat de trei organizații religioase românești, din care fac parte cetățeni ucraineni, care au depus încă din 28 august 2024 o cerere de înregistrare oficială. Scopul este de a oferi o formă legală prin care parohiile românești să revină sub tutela canonică a BOR, așa cum s-a întâmplat înainte de al Doilea Război Mondial. Parohiile românești au fost subordonate Moscovei prin rapt teritorial (1940-1944), iar BOR niciodată nu a refuzat la aceste comunități ortodoxe. Așadar, BOR nu revendică jurisdicția canonică asupra întregului teritoriu ucrainean, ci își justifică intervenția în baza nevoii pastorale a comunităților românești care cer expres să fie păstorite de BOR și nu sunt sprijinite sau sunt asimilate de alte jurisdicții.
Inițiatorii afirmă că procedura respectă atât legislația ucraineană, cât și dreptul internațional privind libertatea religioasă. Cu toate acestea, autoritatea ucraineană competentă – Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință (DESS) blochează acest demers.
În data de 20 iunie 2025, cele trei organizații au transmis un memoriu președintelui României, Nicușor Dan, în care semnalează presiunile și cer sprijin pentru recunoașterea asociației.
Pe 16 iulie, inițiatorii asociației „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” au primit un răspuns de la Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință (DESS), consultat de Agenția BucPress Cernăuți, în care se spune că procesul de înregistrare a Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina este încă în curs de examinare și necesită consultări diplomatice suplimentare, cu toate că legislația ucraineană nu prevede acest lucru, fiind expirate încă în decembrie 2024 cele 3 luni legale necesare pentru aceste consultări.
