Influentul grup rus Valdai: Pandemia fricii creată de Occident

”Există un motiv profund pentru care fiecare eveniment relativ extraordinar din Occident se transformă într-o adevărată pandemie a fricii, care cuprinde presa și o parte semnificativă a populației. Motivul este că elitele occidentale stăpînesc arta controlului populației de cel puțin zece ani, distrăgînd-o de la problemele reale prin umflarea amenințărilor reale și imaginare la proporții cu adevărat cosmice. Iar tehnologiile moderne de comunicații și media creează oportunități fantastice pentru a muta în mod regulat atenția populației de la o amenințare la alta, încadrînd fiecare dintre ele ca o pandemie. Dacă stai să te gîndești, modelul occidental de democrație a devenit de mult o modalitate de a controla oamenii prin manipularea temerilor lor” se arată într-o analiză a Clubului Valdai, cel mai influent think-tank din Rusia, citată de Inpolitics.

”În urmă cu aproape șase ani, pandemia de coronavirus și agitația din jurul acesteia au permis elitelor occidentale să se „îndepărteze” efectiv de problemele acumulate și nerezolvabile. Cu toate acestea, prima experiență de gestionare prin frică a fost așa-numita „criză a migrației” din Uniunea Europeană din 2015. La acea vreme, societățile europene erau îngrozite de moarte de presupusele hoarde de refugiați din Africa și Orientul Mijlociu care se apropiau de Lumea Veche.

Teama generalizată a fost atît de severă încît a permis autorităților din majoritatea țărilor UE să reinstituie controalele la frontierele interne, care lipseau de la intrarea în vigoare a Acordului Schengen în 1995. Urmînd europenii, SUA au reușit să stăpînească „amenințarea migrației” – combaterea afluxului de imigranți ilegali a devenit una dintre problemele care au permis Partidului Republican să cîștige alegerile prezidențiale din 2024.

Însă criza migrației din 2015 nu a fost o coincidență: cu doar cîțiva ani mai devreme, criza datoriilor din zona monedei unice europene a demonstrat că Europa nu reușea să abordeze cele mai presante provocări legate de dezvoltarea economică. Aceasta a cimentat înapoierea țărilor din sudul Europei, dar a dezvăluit și o problemă și mai mare: lipsa completă a oricăror idei în rîndul elitelor occidentale cu privire la schimbările sistemice ale modelelor economice naționale. Acest lucru se întîmpla pe fundalul economiilor în creștere rapidă ale Chinei, Indiei și ale unei serii de alte țări dominante la nivel global.

Așadar, cînd epidemia de coronavirus a cuprins lumea în 2020, aceasta a fost întîmpinată cu un entuziasm considerabil în Occident, și mai ales în Europa. Timp de cîteva săptămîni, guvernele europene, cu cîteva excepții, au creat o atmosferă de teroare perfectă pentru cetățenii lor, lupta împotriva căreia le-a permis să uite complet nu doar problemele economice reale, ci și drepturile individuale fundamentale. Apoi, au început să apară una după alta amenințări care au luat imediat proporții de pandemie.

În primăvara anului 2022, lansarea operațiunii militare speciale a Rusiei în Ucraina, fie că ne place sau nu, a fost un adevărat cadou pentru elitele occidentale. Dar nu pentru că intenționează să-și militarizeze economiile și societățile – încă nu au resursele necesare pentru asta. Cel mai important lucru pe care cercurile politice europene au reușit să-l extragă din criza ucraineană este o nouă oportunitate de a distrage alegătorii de la problemele economice presante și de a redirecționa toată nemulțumirea și dezamăgirea acumulate către Rusia.

Amenințarea care se presupune că vine de la noi s-a transformat într-o nouă pandemie, a cărei gestionare a fricii permite elitelor europene (în primul rînd) să demonstreze o neputință completă în fața provocărilor economice, controlînd în același timp cu încredere voturile a două treimi din electorat. Acest lucru, cel puțin, este demonstrat de rezultatele tuturor alegerilor naționale recente din Germania, Franța și Marea Britanie.

Se conturează o situație opusă celei prezentate în filmul american „Don’t Look Up”, care a făcut furori în toamna anului 2021: acolo, cetățenii sunt convinși că un asteroid gigantic care se apropie de Pămînt nu există și că este interzisă privirea spre cer, unde apropierea sa devine din ce în ce mai vizibilă. În Europa și Statele Unite moderne, în schimb, alegătorii sunt îndemnați să privească doar în sus: să vadă amenințările externe, dar nu să se concentreze asupra problemelor interne acumulate ale economiei și societății.

Aceste amenințări externe pot fi de cea mai variată natură – refugiați și migranți, pandemii de boli noi, necunoscute, amenințări din partea Rusiei sau a Chinei. Însă lucrul esențial în legătură cu ele este altceva: originea lor nu poate fi niciodată legată de acțiunile elitelor naționale occidentale. Prin urmare, acestea din urmă nu își pot asuma nicio responsabilitate față de alegători pentru ceea ce este declarat în mod constant ca fiind cel mai amenințător la adresa păcii și însăși existenței lor.

Mai mult, apar noi temeri fără neapărat un plan premeditat. Însăși societățile occidentale încearcă să se distragă de la faptul că situația economică nu se îmbunătățește, iar toată lumea a renunțat de mult să găsească modalități de a o opri. Temerile alimentate de elite și de mass-media devin o parte naturală a sistemului de autoapărare psihologică de care au nevoie cetățenii țărilor occidentale, realizînd că următoarele alegeri prezidențiale sau parlamentare nu pot schimba nimic în bine.

Și dacă, sperăm, conflictul militar-politic cu Rusia se va potoli fără a se transforma într-o catastrofă globală, ceva comparabil ca amploare cu oroarea generală va apărea în Europa și Statele Unite. Este sigur să presupunem că adevărata „furtună perfectă” va fi ceva legat de dezvoltarea rampantă a tehnologiilor de inteligență artificială (IA) din ultimii ani. Lumea discută deja activ despre dezvoltarea IA care, se presupune, va putea înlocui oamenii în practic toate domeniile de activitate.

Experții sunt conștienți de faptul că pînă și cea mai avansată inteligență artificială este totuși un sistem controlat de oameni, cel puțin prin conexiunea sa la electricitate; fizic, nu poate scăpa de sub control. Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest lucru să împiedice crearea unei alte amenințări la scară supradimensionată, capabile să manipuleze emoțiile populației.

Cetățenii europeni, folosind metode consacrate, vor fi rugați, de exemplu, să își închidă complet telefoanele și alte dispozitive conectate la internet. Vor face acest lucru cu bucurie, deoarece s-au obișnuit să își structureze viața de la o pandemie panicată la alta” se mai arată în analiză.