Prin sentinţa definitivă pronunţată miercuri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României (ICCJ) a confirmat că, atunci când a solicitat cunoaşterea limbii maghiare pentru ocuparea anumitor posturi din cadrul instituţiei, primarul din Miercurea Ciuc, Róbert Ráduly a discriminat populaţia română a oraşului, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Prin extrasul de sentinţă publicat pe pagina sa de internet,
ICCJ a respins recursul primarului şi a confirmat decizia
pronunţată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
(CNCD), în decembrie 2015.
CNCD a examinat cazul la cererea Asociaţiei Civice pentru
Demnitate în Europa (ADEC), care intentează procese împotriva
utilizării simbolurilor şi inscripţiilor maghiare, pentru a stabili
dacă solicitarea cunoaşterii limbii maghiare era o cerinţă
justificată atunci când au fost scoase la concurs două posturi de
funcţionari publici în domeniul resurselor umane şi al urbanismului.
În hotărârea CNCD din ianuarie 2016 s-a stabilit că solicitarea
cunoaşterii limbii maghiare este motivată numai în cazul acelor
funcţionari publici, care în timpul activităţii lor iau contact
direct cu populaţia. Potrivit punctului de vedere al CNCD, în cazul
funcţionarului care se ocupă de urbanism, cerinţa era justificată,
însă în cazul funcţionarului care lucra în domeniul resurselor
umane, solicitarea nu era fondată. CNCD a aplicat edilului o amendă
de 2000 de lei.
Róbert Ráduly a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI, că
majoritatea populaţiei oraşului a formulat ca o aşteptare legitimă,
ca funcţionarii publici din cadrul primăriei, cu care intră în
contact, să cunoască limba maghiară. Primarul a subliniat că în
oferta de angajare nu a fost inclusă o cerinţă legată de
naţionalitate, ci doar una legată de cunoaşterea limbii maghiare,
şi că în opinia sa, cu un minim de efort, oricine din Ţinutul
Secuiesc poate învăţa limba maghiară.
Potrivit primarului, este regretabil că CNCD nu a analizat dacă
acei locuitori ai oraşului, a căror limbă maternă este limba
maghiară, au sau nu acces la comunicare în limba maternă, nu numai
în cadrul primăriei, ci şi la poliţie, la prefectură, la
administraţia financiară şi în alte locuri. În opinia edilului,
drepturile maghiarilor de a-şi folosi limba maternă sunt încălcate
zi de zi de către funcţionarii publici, dar acest lucru nu
interesează autorităţile.
La recensământul din 2011, 81,5% din populaţia de aproape
39.000 de persoane a oraşului Miercurea Ciuc a declarat că este de
etnie maghiară, în timp ce 17,4% s-au declarat români.