Cu toate că s-au înregistrat progrese, încă mai sunt multe de făcut în domeniul folosirii limbii maghiare în ţările vecine cu Ungaria din Bazinul Carpatic, a declarat după reuniunea grupului de lucru al Forumului Reprezentanţilor Maghiarilor din Bazinul Carpatic (KMKF) copreşedintele acestui organism, membru al FIDESZ, deputatul István Vitányi, transmite MTI.
Acesta a menţionat că la şedinţă reprezentanţii maghiarilor din Slovacia şi Transilvania au prezentat situaţia de acolo. În Transilvania a fost înfiinţată o mişcare cu motto-ul „Da, poftiţi!”, cu scopul de a amplasa inscripţii în limba maghiară în fiecare magazin şi pentru a atrage atenţia asupra faptului că în locul respectiv se vorbeşte limba maghiară, a adăugat copreşedintele KMKF. Mişcarea amintită a efectuat şi un studiu despre raportul între folosirea limbii maghiare şi trafic, mai exact care sunt magazinele vizitate mai mult: cele în care angajaţii vorbesc şi limba maghiară sau în care se vorbeşte numai în limba română. Din datele sondajului a rezultat că mulţi au vizitat magazinele în care angajaţii vorbeau şi în limba maghiară. De asemenea, este o problemă faptul că în multe magazine denumirea şi caracteristicile produselor nu sunt inscripţionate şi în limba maghiară. În Slovacia situaţia este mai complicată faţă de Transilvania, deoarece Constituţia ţării prevede că limba oficială este limba slovacă şi aceasta „trece peste orice”, a precizat István Vitányi, care a adăugat că exemple negative sunt şi în Transilvania. În concluzie, copreşedintele KMKF a spus că s-au făcut paşi în domeniul folosirii limbii maghiare, dar mai sunt multe de făcut, ceea ce nu este numai sarcina Ungariei, ci şi a celor care trăiesc acolo. Este nevoie de tot mai multe iniţiative ale societăţii civile, de o presiune care vine de jos în sus, pentru că astfel se pot obţine rezultate mai bune, a mai subliniat IstvánVitányi. La rândul său, celălalt copreşedintele KMKF, István Ikotity (O Altă Politică – LMP), a relatat despre faptul că a fost adresată o scrisoare băncii OTP, lanţului de magazine CBA, precum şi companiei ungare Mol, prin care au dorit să afle modul în care aceste companii sprijină folosirea limbii maghiare în magazinele lor din afara graniţelor Ungariei, respectiv în ce măsură reuşesc să asigure o discriminare pozitivă angajaţilor vorbitori de limbă maghiară. Răspunsurile nu sunt chiar mulţumitoare, cu toate că s-au făcut progrese în acest sens, a mai spus István Ikotity