Comunităţile locale au aprins duminică seara focuri de veghe în mai multe aşezări din Ţinutul Secuiesc, ca semn al faptului că populaţia autohtonă din zonă doreşte autonomie teritorială, a transmis preşedintele executiv al Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Zoltán Gazda, principalul organizator al mişcării, către agenţia ungară de presă MTI, prin telefon.
În jurul focurilor aprinse după lăsarea întunericului, în pieţe publice ale aşezărilor sau pe culmile din apropierea localităţilor, organizatorii locali au citit cu voce tare manifestul evenimentului, care a fost semnat de Balázs Izsák, preşedintele entităţii care a iniţiat şi organizat aprinderea focurilor de veghe, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS).
„Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este o garanţie a păcii, securităţii şi prosperităţii, un cadru legal care garantează egalitate deplină şi efectivă pentru oamenii din Ţinutul Secuiesc”, se arată în document.
Potrivit manifestului transmis şi agenţiei ungare de presă MTI, „testul” din perioada următoare va fi ca CNS să înainteze Comisiei Europene iniţiativa cetăţenească lansată în interesul regiunilor naţionale, în urmă cu un deceniu.
„Suntem conştienţi de faptul că situaţia economică internaţională nu este deloc favorabilă cauzei regiunilor naţionale. Cu toate acestea, cele aproape un milion şi jumătate de semnături de susţinere ne obligă să încercăm să obţinem succesul pentru acest ideal al autodeterminării, cu ajutorul voinţei comunităţii”, se mai precizează în manifest.
Potrivit CNS, prin aprinderea focurilor de veghe se doreşte ca fiecare maghiar să realizeze personal faptul că „fără autonomie, nu există viitor maghiar în Ţinutul Secuiesc”, şi că fiecare individ are responsabilitatea de a acţiona în interesul obţinerii autodeterminării, „în locul în care se află, cu mijloacele sale proprii”.
Întrebat de MTI cu privire la numărul de aşezări în care au fost aprinse focuri de veghe în acest an, organizatorul principal a relatat că, la fel ca anul trecut, şi în acest an peste o sută de aşezări din Ţinutul Secuiesc au semnalat că se vor alătura mişcării.
Zoltán Gazda a evidenţiat Scaunul Ciuc, unde nu mai puţin de 41 de aşezări s-au alăturat cauzei. Potrivit preşedintelui executiv, aprinderea focurilor de veghe a devenit o tradiţie şi este, acum, o demonstraţie care merge mai departe prin efortul iniţiatorilor locali şi la care participă şi multe localităţi care nu s-au „înregistrat” la CNS.
Prima oară când au fost aprinse, focurile de veghe au desenat harta Ţinutului Secuiesc prin faptul că au fost plasate la limitele regiunii, însă locuitorii din interiorul acestuia au dezaprobat faptul că au rămas în afara acţiunii, a explicat organizatorul principal. Prin urmare, apelul lor actual – „de a face patria secuilor vizibilă prin focuri de veghe” – s-a adresat tuturor aşezărilor din Ţinutul Secuiesc, indicându-se faptul că nu se va permite nici asimilarea, nici fragmentarea acestuia.
Potrivit lui Zoltán Gazda, iniţiativa se bucură, acum, de o mare atenţie şi în afara Ţinutului Secuiesc: la aprinderea focurilor de veghe participă şi în Ungaria un aproximativ egal cu cel al aşezărilor secuieşti participante.
CNS a fost fondată în urmă cu peste o sută de ani şi reînfiinţată în 2003; în 2016, consiliul a declarat ultima duminică a lunii octombrie, Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc, o ocazie cu care în biserici sunt rostite rugăciuni pentru autonomia secuilor, iar seara sunt aprinse focuri de veghe pentru „a spori vizibilitatea” regiunii care doreşte să aibă parte de autodeterminare.
