Spania cere Uniunii Europene (UE) să recunoască limbile bască, catalană şi galiciană, un subiect exploziv, care incomodează o mare parte a Celor 27, abordat marţi de către miniştrii de Externe ai UE reuniţi la Bruxelles, dar care au amânat să ia o decizie şi să deschidă această ”cutie a Pandorei” din cauza lipsei unui consens, declară un diplomat european AFP.
Guvernul lui Pedro Sanchez are nevoie de absolută de voturile catalanilor pentru a-şi trece proiectele de lege prin Cortes, Parlamentul spaniol.
Mai multe state membre – inclusiv ţările baltice – se tem că, acceptând cererea spaniolă, vor fi obligate să recunoască, la rândul lor, statutul de limbă oficială unor limbi regionale folosite pe teritoriul lor.
O mare parte a populaţiei baltice vorbeşte rusa, iar ”astfel rusa ar putea deveni o limbă ofcială” a UE, ceea ce aceste ţări nu doresc, a explicat secretarul de stat sloven însărcinat cu Afaceri Europene Marko Stucin.
”Trebuie ca acest lucru să se facă respectând dreptul textelor europene. Să lucrăm împreună cu spaniolii pentru a găsi o soluţie”, a subliniat, la rândul său, ministrul francez însărcinat cu Europa Benjamin Haddad.
Serviciul Juridic al Consiliului UE, instanţa din care fac parte statele membre, a estimat că este imposibil ca cererea Spaniei să fie soluţionată fără să se schimbe tratatele europene, dezvăluie un diplomat de la Bruxelles.
