În iulie, importurile Uniunii Europene de îngrășăminte rusești au crescut la un maxim al ultimelor 20 de luni și, ca urmare, cota Rusiei în achizițiile europene a revenit, pentru prima dată din martie 2022, la peste 30%, potrivit datelor Eurostat. Acum un an, cota Rusiei a fost de 18,5%.
În iulie, importurile UE de îngrășăminte din Rusia au crescut de 2,2 ori față de iunie și de 1,7 ori comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut: până la 199 milioane de euro. Importul total de îngrășăminte a crescut la 643 milioane euro.
Cei mai mari cumpărători de îngrășăminte rusești sunt Polonia, Franța și Germania. Achizițiile Poloniei s-au dublat, ajungând la 55,7 milioane de euro, ale Franței, de cinci ori, până la 31,5 milioane de euro, ale Germaniei cu o treime, până la 24,5 milioane de euro.
Dar cea mai mare surpriză a oferit-o Irlanda, care a început brusc să cumpere îngrășăminte rusești: vânzările au crescut de 18.000 de ori, de la 101 de euro la 1,8 milioane de euro. A ieșit în evidență și România, ale cărei importuri de îngrășăminte rusești au crescut de 54 de ori, până la 17,3 milioane de euro, iar ale Bulgariei, de 25 de ori, până la 12,9 milioane de euro.
Pentru UE, Rusia este principalul furnizor de îngrășăminte. Pe locul doi se află Maroc, ale cărui livrări aproape s-au triplat în iulie, până la 111 milioane de euro. Pe locul trei se află Egiptul, care a reușit să-și sporească exporturile de 1,4 ori, până la 85 de milioane de euro. În top 5 figurează, de asemenea, Algeria (37 de milioane de euro) și Canada (27 de milioane).
Creșterea exporturilor de îngrășăminte rusești către țările UE are legătură, în primul rând, cu prețul mai mic al acestora și, în al doilea rând, cu scăderea producției în interiorul zonei euro, explică Vladimir Cernov, analist la Freedom Finance Global.
„Producția de îngrășăminte este energofagă, prețul resurselor energetice putând cântări până la 50-60% în costul de producție pentru anumite tipuri de îngrășăminte. Mai exact, în 2022, prețurile europene la gazele naturale rusești au crescut de câteva ori, de la circa 800 dolari/1000 mc la 3.400 dolari/1000 mc, motiv pentru care încă de atunci au început, în UE, să se închidă primele unități de producție a îngrășăminelor, amintește Cernov.
