Peste 5.000 de persoane au intonat imnul Ungariei, vineri, în faţa Prefecturii Covasna, în cea de-a cincea zi de proteste faţă de amenda de 5.000 de lei dată de instituţie Partidului Civic Maghiar (PCM), pentru intonarea aceluiaşi imn la Ziua solidarităţii naţionale a maghiarilor, din 4 iunie.
La evenimentul de vineri au participat peste 5.000 de persoane, care au purtat steaguri secuieşti şi ale Ungariei, intonând imnul Ungariei, dar şi pe cel secuiesc, transmite corespondentul MEDIAFAX.
De asemenea, a fost prezentă o fanfară, dar şi husari, iar zeci de tineri au purtat două steaguri lungi de 250 de metri, unul al Ungariei şi unul secuiesc, pornind din două puncte periferice ale oraşului, şi întâlnindu-se în centrul acestuia.
Preoţii bisericilor istorice maghiare din Sfântu Gheorghe au rostit rugăciuni şi au citit pasaje din Biblie, după care liderii formaţiunilor politice maghiare au citit o petiţie adresată Guvernului României prin care au cerut să nu mai fie trataţi ca „cetăţeni de rangul doi”.
Aceasta a fost elaborată de către reprezentanţii celor trei partide maghiare, UDMR, PCM şi PPMT, iar preşedintele UDMR Covasna, Tamás Sándor, a spus că „în privinţa problemelor comunităţii maghiare cele trei formaţiuni acţionează împreună”.
În petiţia care a fost citită în trei limbi, maghiară, română şi engleză, reprezentanţii comunităţii maghiare cer, printre altele, să nu se provoace conflicte între români şi maghiari, să fie adoptate legi care să asigure păstrarea şi dezvoltarea identităţii minorităţilor, restituirea clădirii Liceului „Székely Mikó” Bisericii Reformate, autonomie culturală, înfiinţarea unei secţii cu predare în limba maghiară la UMF Târgu Mureş, dar şi recunoaşterea limbii maghiare ca fiind limbă oficială regională în Ţinutul Secuiesc, alături de limba română.
„Considerăm inacceptabil faptul că Guvernul României foloseşte puterea pentru a reduce la tăcere, a umili şi a pune într-o situaţie disperată minorităţile naţionale. În secolul XXI, şi în calitate de membră a Uniunii Europene, un astfel de comportament prin care se persecută limba şi simbolurile unei minorităţi, liderii comunităţilor sunt ameninţaţi cu închisoarea, se renaţionalizează bunuri prin care se instigă împotriva etnicilor maghiari, nu este demn de România, care de 25 de ani a rupt lanţurile unui regim dictatorial, opresiv, şi şi-a exprimat votul pentru libertate, statul de drept şi libertatea exprimării individuale”, se arată în petiţie.
