Imamii lui Erdogan iau cu asalt Germania cu acordul lui Merkel

Lui Sevim Dağdelen nu-i vine să creadă: „Guvernul federal ori e complet naiv ori e iresponsabil”, avertizează indignată vicepreședinta grupului parlamentar al Stângii în Bundestag și în rețelele de socializare. Dağdelen e furioasă pentru că în 2017 executivul german a permis intrarea în Germania a sute de imami turci aparținând Uniunii Turco-Islamice pentru Afaceri Religioase (Ditib). Potrivit răspunsului oferit de Ministerul de Interne de la Berlin Partidului Stângii, 350 de imami Ditib au obținut o viză de intrare în Germania cu o valabilitate de 180 de zile. Din aceeași sursă reiese însă că autoritățile germane nu știu dacă imamii au părăsit Germania după expirarea vizei sau dacă au depus cerere de azil.

Sevim Dağdelen

Scandalurile din ultima vreme

Ditib, cea mai mare asociație a moscheilor din Germania, din care fac parte aproxiamtiv 960 de moschei cu 800.000 de membri musulmani, a fost implicată adesea în diferite scandaluri. Anul trecut, de pildă, s-a aflat că imami turci ai Ditib i-ar fi spionat pe musulmanii din Germania. Se bănuiește că acești lideri spirituali musulmani au cules informații despre adepții mișcării Gülen, pentru a le furniza apoi Consulatului General al Turciei din Köln. Turcia îl consideră pe clericul musulman Fethullah Gülen, care trăiește în SUA, responsabil pentru tentativa de puci din iulie 2016.

La acestea se adaugă și dispute interne: la mijlocul anului 2017, întreg prezidiul organizației de tineret a Ditib și-a dat demisia, pe motiv că în asociație sunt împiedicate tendințele liberale.

Cu puțină vreme în urmă a izbucnit un alt scandal. Imagini și înregistrări video cu copii îmbrăcați în uniforme militare provenite din mai multe moschei din Germania au ajuns în presă. Copiii amintesc de bătălia de la Çanakkale (Gallipoli) din Primul Război Mondial, în care trupele lui Atatürk i-au învins pe aliați.

Ditib s-a grăbit, ce-i drept, într-un comunicat de presă, să condamne acțiunile, dar imaginea asociației se deteriorase deja considerabil.

Apropierea de Ankara

Christoph Ramm de la Universitatea din Berna este un bun cunoscător al Turciei. Pentru Deutsche Welle, Ramm explică de ce s-a deteriorat imaginea Ditib. Anume în contextul tentativei de puci din Turcia, din cauza acuzațiilor de spionaj, din cauza politicii lui Erdogan, pe care acesta o promovează prin intermediul Ditib și în Germania, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în timpul referendumului. „De fapt acesta este rolul pe care Ditib l-a avut întotdeauna. De a face în Gerrmania muncă de lobby pentru statul turc.”

Christoph Ramm

Deși formal Ditib este o asociație independentă din Germania, apropierea sa de Ankara e evidentă. Imamii din moscheile Ditib sunt trimiși de departamentul pentru Afaceri Religioase Diyanet İşleri Başkanlığı (Diyanet) din Turcia, care le și plătește salariile.

Oficial Turcia e un stat secular și Diyanet, înființat în 1924, se declară a fi o autoritate care luptă contra extremismului religios, fiind „politic neutră”. Lucrurile nu stau însă chiar așa. Directorul departamentului este numit direct de președintele Turciei iar obiectivul său este acela de a promova un islam în concordanță cu viziunile statului turc. Cu cei 117.000 de angajați și aproape 87.000 de moschei, Diyanet este una dintre cele mai mari instituții de stat din Turcia.

Ditib mai primește încă bani publici germani

Iată de ce Sevim Dağdelen se pronunță așa de critic cu privire la rolul Ditib în Germania. Vicepreședintei grupului parlamentar al Stângii în Bundestag i se pare absurd să se creadă că „o asociație care e implicată într-o afacere de spionaj și în tentative de intimidare și urmărire a criticilor lui Erdogan poate sprijini poziții democratice din Germania”.

Că nici după scandalurile din ultima vreme nu s-a schimbat nimic o dovedește simplul fapt că Ditib primește încă sprijin financiar din partea statului german. După ce subvențiile au fost sistate în 2017 din cauza acuzațiilor de spionaj, acestea au fost între timp reluate. Din anul 2012, Ditib a beneficiat de fonduri publice de peste șase milioane de euro.