de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Scriam recent că în curînd toată clasa politică va aglomera culoarul naționalist-suveranist, în ascensiune puternică la nivel mondial, de partea progresism-globalismului urmînd să rămînă, probabil, doar USR și REPER. Iată că vine o confirmare și de la directorul SRI, care, într-un discurs rostit în inima Ardealului, în fața studenților de la prestigioasa Babeș-Bolyai, pare că vrea să-i sufle porumbul de pe foc lui Andrei Marga. Lansînd chemarea pentru întoarcerea românilor la valori precum naționalism, patriotism, religie, valori tradiționale, mîndria de a fi român, limbă, drapel, hotare. Cam neașteptată mișcarea lui Hellvig, să admitem. Ori poate nu? Dar și un semnal solid pentru urechile care vor să audă, am paria.
”Astăzi, sunt o mulțime de oameni extraordinari în SRI. Ei merită încurajați și apreciați, fiindcă ceea ce fac zi de zi e dificil și important. Sunt oameni care ar putea câștiga mult mai mulți bani făcând mai puțin efort în alte părți, dar muncesc în această instituție neștiuți, fără să li se poată descrie public realizările, animați de cinste, onoare, patriotism, datorie și loialitate. Cuvinte care sună greu și pompos, dar pe care cred că trebuie să ne reobișnuim să le folosim cu naturalețe, fiindcă sunt valori de care avem nevoie pentru a ne ghida viitorul. Așa am revenit la discuția despre valori și despre proiecția viitorului” a făcut introducerea directorul SRI.
”Una din provocările prezentului se referă la discuția despre identitate. Despre cine suntem, ca oameni, dar și ca popor, și despre cât de mândri suntem în legătură cu identitatea noastră. Creșteți deja într-o societate în care se construiește o teză falsă, a unei dispute artificiale între identitatea națională și cea europeană sau globală. Identitatea noastră națională este un motiv de mândrie la fel ca și apartenența la o societate deschisă, tolerantă și preocupată de drepturi globale.
Pentru că ambele sunt cele care ne diferențiază de societățile în care nu sunt posibile alegerile libere, egalitatea în fața legii, libertățile economice sau libertatea de mișcare pe care astăzi le considerăm firești.
În această lume, naționalismul nu ar trebui să fie doar apanajul unor discursuri sau abordări extreme, ci și un tip de instinct pe care să-l aibă și cei cu gândire democratică, liberală, care astăzi au tendința greșită de a se îndepărta de subiecte precum patriotism sau tradiții.
(…)Cred că sprijinul pentru democrație poate coexista cu atașamentul față de valori
tradiționale, religie, elemente de identitate națională.
Trăim într-o comunitate care și-a câștigat prin sacrificii extreme, timp de sute de ani, dreptul de a avea o țară proprie, o limbă, o graniță, un steag.
(…) Nu cred că trebuie să existe o separație atât de mare între mândria națională și susținerea principiilor democratice universale. Datorită acestor principii, societățile europene au reușit să fie modelul de dezvoltare la care aspiră atât de multe milioane de migranți. Iar cultivarea mândriei naționale nu ar trebui lăsată doar pentru abordările extremiștilor sau populiștilor.
Ca o părere personală, cred că un naționalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat, redefinit și recultivat și de cei care au gândire democratică și echilibrată în statele occidentale, inclusiv in România viitorului.
Voi, cu deschiderea și educația de care vă bucurați, puteți defini un nou sentiment de mândrie, un patriotism pro-occidental, al cetățeanului român conectat la valori democratice europene și aspirații globale” le-a mai transmis Hellvig studenților.
