Haos la Bruxelles la summitul migrației

Vineri erau deja șaisprezece țări dispuse să participe la întrunirea pe tema politica migrației, programată să aibă loc duminică de la Bruxelles. Numărul lor crește. Început de Germania, Franța, Italia și Grecia, proiectul se va transforma într-un mare eveniment. Un reprezentant al Comisiei Europene a subliniat că invitația este deschisă pentru toată lumea – se referea la statele Vișegrad. Acestea amenințaseră că nu vor lua parte. Dar la întâlnire nu este vorba despre lupta lor politică împotriva migrației ci despre găsirea unor soluții la problemele practice, pe care le întâmpină țările gazdă. În plus, cu cât mai multe țări participă la această întâlnire, cu atât mai greu va fi să se găsească soluții unanime.

Reprimirea migranților

Ministrul german de Interne, Horst Seehofer

- Advertisement -

De fapt, invitația trimisă de către Comisia Europeană cancelarei Angela Merkel are scopul de a îi oferi acesteia ocazia de a discuta informal cu guvernul italian. Merkel dorește să afle dacă Roma ar fi pregătită să reprimească imigranții de la granița dintre Austria și Germania, care fuseseră înregistrați la sosire în Italia. Este cerința partenerului său de coaliție din partidul bavarez creștin-social (CSU).  Ministrul de Interne, Horst Seehofer, s-a comportat cu aroganță la nivel național, ca și cum el ar fi cel care trebuie să decidă acest lucru. În realitate, are nevoie de cooperarea Austriei și mai ales a Italiei.

Încercarea a eșuat din start. Într-o discuție referitoare la o posibilă soluție unanimă, s-a vorbit despre un ”mecanism flexibil de reprimire” a migranților pe drumul către nord. Premierul Italiei, Giuseppe Conte, a făcut o criză de furie, amenințând că nu va mai lua parte la întâlnirea de duminică. Cancelara federală a fost nevoită să îl liniștească, retrăgând astfel proiectul cu pricina. Rămâne de văzut cum va reuși, în aceste condiții, să pună capăt presiunilor politice venite din partea propriului ministru de Interne.

Lagăre externe ca parte a soluției

De 15 ani se vehiculează ideea construirii unor lagăre pentru refugiați în afara teritoriului UE. Ideea a fost dintotdeauna considerată imposibilă din punct de vedere legal, practic și moral. Dar între timp, presiunea din partea populiștilor de dreapta din Europa este atât de mare, încât propunerea a devenit dintr-o dată soluția salvatoare. Mișcările migranților ar ajunge astfel o problemă oarecum externă. Iar premierul Ungariei, Viktor Orban, se simte sprijinit în politica lui dură de respingere a migranților: ”Ar trebui să ne concentrăm pe întrebările la care putem găsi răspunsuri unanime. În momentul de față, este vorba despre doua subiecte. Primul este securizarea granițelor, iar al doilea, propunerea noastră veche de a construi așa-numitele hotspots în afara granițelor UE”.

Într-adevăr, cel puțin Austria și Danemarca au purtat deja negocieri neoficiale cu Albania, în scopul de a construi acolo lagăre pentru solicitanții de azil respinși. Între timp, se discută și la nivelul UE în mod oficial despre centre regionale, implicând construirea unor astfel de lagăre în afara Europei, unde să fie aduși refugiații sosiți pe ruta Mării Mediterane. Tot acolo s-ar decide și asupra cererilor acestora de azil. Rămâne neclar de către cine și pe baza căror reguli.

Criza este atât de mare, încât chiar si soluții considerate la limită sunt luate în calcul. Chiar și atunci când comisarul european pentru refugiați, Dimitris Avramopoulos, subliniază: ”Sunt împotriva unui Guantanamo Bay pentru refugiați. Așa ceva nu corespunde valorilor noastre europene. Este exclus, nu discutăm despre acest aspect și nu am propus acest lucru. Convenția de la Geneva este valabilă și ne vom ghida după ea”. Dar, ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, va face o vizită în Libia săptămâna viitoare. Dacă va discuta acolo despre construirea unor lagăre, el nu are cum să garanteze pentru condițiile de la fața locului, ceea ce pentru extremistul de dreapta, Salvini, nu reprezintă nicio problemă. Acesta i-a numit deja pe migranții ajunși în fața coastelor Libiei cu bărci pneumatice ”carne umană”.

Escaladare în Italia

Migranți libieni pe Marea Mediterană

Nu numai Germania face presiuni pe agenda migrației Uniunii Europene, prin criza din politica sa internă. Noul guvern de la Roma, mai ales ministrul de Interne, Salvini, încearcă tot ce-i stă în puteri pentru a se ajunge la o escaladare. După ce săptămâna trecută, vasul de salvare a fost nevoit să navigheze spre Spania, Italia și-a închis porturile pentru alte două vapoare. În plus, Salvini are de gând să aresteze membrii organizațiilor nonguvernamentale care ajută refugiați, să le confiște ambarcaţiunile și, în general, să le facă imposibile acțiunile de salvare. Ceea ce ministrul de Interne italian numește ”serviciul de taxi”, trebuie să înceteze, subliniază acesta.

Dincolo de noul guvern de la Roma, care aduce un ton foarte dur, și Uniunea Europeană poartă o vină pentru această situație: ani de zile a ignorat cerințele Italiei de a reforma tratatul de la Dublin, care prevede ca refugiații să fie preluați în prima țară în care ajung. Una dintre propuneri prevede ca refugiații să fie redistribuiți în UE de la o anumită cotă în sus. Nu numai răspunsul statelor Vișegrad este un clar ”Nu” la această propunere. Germania și alte țări blochează și amână de mult această soluție. Iar acum, polițele politice sunt puse deschis pe masă. Reforma tratatului de la Dublin a fost din nou amânată cu jumătate de an.

Înțelegere cu privire la o mai mare securizare a granițelor

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, la o conferință de presă cu Angela Merkel la Berlin

Tocmai asta au șefii guvernelor UE pe ordinea de zi: ”Nu trebuie să mai discutăm despre redistribuire, ci să ne concentrăm pe securizarea granițelor externe”, spune cancelarul austriac, Sebastian Kurz, care va prelua la începutul lunii iulie președinția Uniunii Europene și care va decide, așadar, asupra subiectelor principale pentru următoarele șase luni. Kurz a declarat că dorește să salveze tratatul Schenghen prin securizarea granițelor externe. În Scandinavia, șefii guvernelor prevăd deja că această fază fericită a Uniunii Europene ar putea să ia sfârșit.

Numărul angajaților instituției Frontex, de securizarea granițelor, va crește la 10.000; și Oficiul Uniunii Europene pentru acordarea azilului își va mări personalul. Aceste propuneri se fac de ani de zile, dar de fiecare dată când a venit vorba despre personalul necesar sau despre fonduri, nu a ajutat nimeni de bunăvoie. La acest capitol ar putea cel puțin cancelara federală să-și activeze rezervele, pentru a-i determina și pe partenerii europeni să ia măsuri.

Pot compromisurile să o salveze pe Merkel?

Nimeni nu așteaptă minuni de pe urma întâlnirii de duminică la Bruxelles. La Comisia Europeană oamenii își pun deja mâinile în cap din cauza neînțelegerilor, a scindării majore și pregătirilor haotice. Nu are nimeni așteptări prea mari.

Specialiștii speră măcar să se creeze o bază pentru găsirea unor soluții bi-, tri-, sau multilaterale la problemele individuale. Abia în pașii ulteriori se va putea ajunge la soluții unanime la nivel european. Dacă duminică se vor face îndeajuns de multe progrese pentru a satisface partenerul de coaliție bavarez, CSU, nu se va decide la Bruxelles și nici la Berlin, ci la München. Până nu demult nu se gândea nimeni că această capitală germană de provincie va avea ceva de spus în ceea ce privește viitorul Europei.