Oricine pune o persoana in situatie de inferioritate in temeiul apartenentei sale politice infaptuieste o contraventie si va fi amendat cu pana la 60.000 lei. Prevederea face parte din proiectul de lege initiat de Liviu Dragnea, inregistrat la Senat in aceeasi luna in care a inceput judecarea apelului in dosarul in care Dragnea a fost condamnat la un an inchisoare cu suspendare si in aceeasi luna in care si-a depus candidatura pentru presedintia PSD. Este un proiect impotriva presei care scrie despre coruptii din politica, dar „formulat foarte hot, astfel incat politicienii se baga sub pulpana categoriilor defavorizate”, a declarat pentru HotNews.ro Sorin Ionita, Expert Forum.
Centrul pentru Jurnalism Independent: Consideram nejustificata distinctia facuta intre demnitatea unui individ si cea a unui grup social
Contactata de HotNews.ro, Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a pus la dispozitia redactiei punctul de vedere al CJI asupra acestui proiect de lege.
Este „un scop nobil servit prost„, sustine organizatia. „Intentia initiativei legislative este aparent clara: protejarea demnitatii umane. Iar reactiile din spatiul public romanesc – in special cele din ultimul timp, motivate de criza refugiatilor din Orientul Mijlociu – dovedesc ca o reactie la nivel de guvern/ de politici publice este necesara si oportuna„, se arata in pozitia CJI.
„Consideram insa ca ‘legea’ nu este cel mai potrivit vehicul pentru acest lucru, iar modul in care arata acest proiect de lege ne da dreptate: este un text eclectic, care baga sub aceeasi aripa juridica educatia, mass media, CNCD, etc„, sustin reprezentantii Centrului pentru Jurnalism Independent.
„Definitia ‘defaimarii sociale’ este, in opinia noastra, mai slaba decit cea care apare in OG 137/2000, care reglementeaza domeniul anti-discriminarii. De exemplu, propusul proiect de lege sanctioneaza ‘fapta prin care o persoana este pusa intr-o situatie de inferioritate pe temeiul apartenentei sale la un anumit grup social’. Termenul este extrem de evaziv si fara temei juridic. OG 137/2000 vorbeste de limitarea exercitarii drepturilor, drepturi prevazute in Constitutie. Ar fi interesant de vazut cum va gestiona statul, daca acest proiect este aprobat, ‘situatia de inferioritate’ a celor saraci – caci averea este unul dintre criteriile propuse pentru definirea grupurilor sociale”, continua CJI.
Centrul considera „nejustificata distinctia facuta intre demnitatea unui individ si cea a unui grup social (lezarea demnitatii unui grup social – contructie abstracta – este pedepsita mai grav decit fapta comisa impotriva unei persoane) si excesiv timpul de 3 ani in care cel lezat poate face plingere. Documentele internationale in domeniul drepturilor omului vorbesc de drepturi individuale, deci ‘demnitatea unui grup’ este greu de definit si sustinut juridic„.
„In conditiile in care institutiile publice de media au redactii specializate pentru minoritati, obligatia de a rezerva 1% din timpul lor de emisie pentu promovarea tolerantei fata de diferentele de grup este inoperanta. Daca vrem cu adevarat rezultate, promovarea diveristatii (termen pe care il preferam celui de ‘toleranta’) ar trebui sa fie o politica generala a posturilor publice, parte a tuturor programelor„, sustine institutia condusa de Ioana Avadani.
CJI saluta „prevederile referitoare la cresterea interesului si a obligatiilor scolilor de a promova diversitatea. Credem insa ca toate prevederile din proiectul de lege pot fi rezolvate prin Legea Educatiei sau, si mai simplu, prin initiative ale Ministerului Educatiei, programe specifice, etc„.
„Nu in ultimul rind, observam o dublare a sarcinilor la nivelul CNCD si asteptari nerealiste de la noul infiintatul Departament pentru Toleranta si Demnitate Umana. Cu doar 10 posturi in schema, acesta ar urma sa faca monitorizari si controale la nivelul intregii administratii publice , in plus fata de celelalte atributii ale sale”, avertizeaza organizatia non-guvernamentala.
CJI afirma ca „nevoile sociale la care incearca acest proiect sa raspunda sunt reale si urgente. Consideram insa ca ele ar putea fi mai bine rezolvate printr-o politica publica trans-departamentala, printr-un angajament ferm si sincer al guvernului si administratiei publice pentru promovarea diversitatii, prin alocarea de fonduri suficiente pentru schimbarile propuse (benefice si de salutat) si prin consolidarea institutiilor deja existente si functionale (CNCD). Consideram ca, in prezent, Codul Civil si OG 137/2000 confera suficiente mijloace de remediere celor care se simt lezati. Si in acest caz, ca si in altele, incercam sa corectam printr-o lege ceea ce ce nu merge in aplicarea legislatiei deja existente„.
