Secretarul de stat Gabriel Biriş, responsabil pe partea de de fiscalitate în Ministerul Finanţelor, şi-a asumat miercuri proiectul de modificare a Codului Fiscal, publicat de Profit.ro, afirmând că prevederile proiectului ar fi benefice şi sunt în spiritul simplificării fiscale. El a susţinut, însă, că este regretabil că un proiect aflat în lucru a ajuns la presă.
CITIŢI ŞI: Ministrul Finanțelor, ANUNȚ ȘOC: Bugetul trebuie tăiat la cererea Comisiei Europene
Biriş a făcut declaraţiile într-un interviu acordat în Polonia, în marja forumului economic de la Krynica, jurnalistului Dan Cărbunaru de la Calea Europeană, care a postat discuţia cu secretarul de stat pe contul său de Facebook.
„E oarecum un incident regretabil că un proiect care încă era în discuţii a ieşit aşa, pe surse, şi oameni care nu prea au înţeles ce e în acel proiect au început să-l critice. Acel proiect este despre simplificare. (…) Propuneam pentru prima dată în legislaţia noastră a unei plafonări a bazei de calcul a contribuţiilor sociale, efectiv, pe suma tuturor veniturilor”, a spus Biriş.
El a apărat propunerea de a reduce la zero contribuţiile sociale datorate de către angajator şi de a majora, în schimb, nivelul datorat de către angajat.
„Ştiţi vreo firmă care să se fi îmbolnăvit şi să se ducă la doctor? Ştiţi vreo firmă care la bătrâneţe să ia pensie? Trebuie să înţelegem un lucru: contribuţiile la sănătate şi la pensie nu sunt ale angajatorului, sunt ale angajatului”, a afirmat Biriş.
Secretarul de stat susţine că proiectul nu ar face decât să reaşeze pe baze normale sistemul de contribuţii.
„Noi, datorită unei ipocrizii bine cultivate de-a lungul timpului, am împărţit contribuţiile parte pentru angajat, mai mici, şi parte pentru anagajator, mai mari. A fost doar pentru a ascunde o realitate, şi anume cât de mare este costul muncii în România”, a spus Biriş.
Proiectul de act normativ propune o amnistie fiscală pentru averile nejustificate de până la un milion de euro, contribuabilii primind o perioadă de graţie, până pe 31 martie 2017, ca să fie declare aceste sume la Fisc şi să plătească impozit de 16%. După această dată, dacă vor fi depistate de Fisc, averile vor fi taxate cu 75%.
De asemenea, proiectul prevede majorarea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) ale angajatului de la 10,5% la 21,7%, iar pentru sănătate (CASS) de la 5,5% la 8,9%. În schimb, angajatorii vor fi scutiţi de CAS pentru condiţii normale de muncă, precum şi de CASS.
În plus, rata de taxare pentru PFA s-ar dubla. Pe de altă parte, proiectul îi obligă pe angajatori să majoreze salariile brute pentru a compensa creşterea contribuţiilor.
Secretarul de stat a apărat propunerea.
„În propunerea la care facem referire, practic prin ajustarea bazei – includerea sumelor datorate de angajator în salariul brut, prin măsura aceea tranzitorie – se făcea ca efectul asupra angajatului să fie zero, acelaşi net, iar efectul asupra angajatorului să fie zero – acelaşi cost total. Doar că prin această restructurare se creează o bază unitară de aplicare a impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale”, a menţionat Biriş.
Oficialul a argumentat propunerea de modificare a Codului Fiacal prin nevoia de moralitate a legislaţiei fiscale.
„în momentul în care simplifici legislaţia, totul devine mai transparent”, a conchis el.
Totuşi, secretarul de stat a susţinut că măsurile propuse trebuiau mai întâi explicate pentru a fi înţelese corect.
„Nu era în planul nimănui să ascundă ceva, să vină cu de-astea, cu breaking news. Nu, planul era să finalizăm un proiect, ca odată finalizat să putem să îl explicăm şi apoi să ieşim public cu el. N-a fost să fie, din păcate”, a spus Biriş.
Secretarul de stat a mai spus că proiectul prevede şi corectarea problemelor actuale din relaţia Fiscului cu contribuabilii, criticând dur activitatea actuală a ANAF, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor.
„Am ajuns să luăm coduri de TVA firmelor pe motiv că nu i-am găsit la sediu, nu că au făcut fraude. (..) Ăsta-i rezultatul unei abordări sistemic greşite”, a mai spus Biriş.
Anterior, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a respins proiectul de act normativ, fără a preciza dacă acesta a fost sau nu realizat în cadrul instituţiei.
