Lumea se uită îngrijorată spre Franţa, unde guvernul minoritar îşi trăieşte ultimele clipe din pricina planului de austeritate. Vor scăpa de sub control datoriile economiei naţionale plasate pe locul doi la nivelul UE?, întreabă Deustche Welle.
Nu se îndoieşte mai nimeni că premierul François Bayrou va fi trântit luni, 8 septembrie, când va avea loc un vot de încredere în Parlament. Aceasta fiindcă planurile sale de aducere sub control a datoriilor statuluiprin tăieri la buget nu întrunesc majoritatea.
Şi nu se ştie ce va urma. Vor avea loc alegeri anticipate aşa cum cere formaţiunea de dreapta Rassemblement National? Va numi preşedintele Emmanuel Macron un nou guvern minoritar?
În privinţa urmărilor economice este vorba de bani şi de datoriile gigantice ale statului francez. Niciun stat din UE nu este atât de supraîndatorat în cifre absolute ca Franţa. Datoriile au ajuns să însumeze 3,35 de bilioane de euro, adică 114 la sută din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării. Şi datoria creşte în continuare. Potrivit experţilor, ea va ajunge până în 2030 la peste 125 la sută din PIB.
Şi deficitul bugetar al Franţei, de 5,4 – 5,8% din PIB, se numără printre cele mai mari la nivelul UE. Pentru a ajunge la nivelul maxim de 3%, stabilit prin acordurile europene, Parisul ar trebui să facă economii drastice. Şi fiindcă asta nu se poate impune la nivel politic, pieţele financiare reacţionează cu taxe suplimentare de risc impuse noilor credite ale statului francez. Germania, de pildă, plăteşte în prezent pentru un credit pe o perioadă de zece ani dobânzi de 2,7 la sută, dar Franţa plăteşte 3,5 la sută.
Este ameninţată moneda euro dacă economia Franţei, clasată pe locul doi în UE după Germania, scapă de sub control? „Da, îngrijorarea este justificată, fiindcă zona euro nu este stabilă în acest punct”, a declarat pentru DW Friedrich Heinemann, economist în cadrul Centrului Leibniz pentru Cercetări Economice Europene (ZEW) de la Mannheim.
Şi numeroase alte state fac datorii uriaşe şi trebuie să-şi procure miliarde de pe pieţele de capital. În această toamnă mari puteri economice cum sunt Germania, Japonia şi SUA vor arunca obligaţiuni de stat pe piaţă şi acesta este şi motivul pentru care pieţele de capital sunt atât de nervoase.
„Faptul că pieţele de capital nu au devenit şi mai nervoase şi nu impun dobânzi şi mai ridicate împrumuturilor din Franţa se datorează în primul rând speranţei că Banca Centrală Europeană (BCE) va interveni şi va cumpăra în cele din urmă obligaţiuni ale statului francez pentru a stabiliza situaţia”, a explicat Heinemann. „Dar speranţa s-ar putea dovedi zadarnică, fiindcă BCE trebuie să fie atentă să nu-şi piardă în context credibilitatea”.
