„România nu va mai suporta mult timp veto-ul austriac împotriva intrării sale în spațiul Schengen și lucrează la măsuri de răspuns la nivel internațional”, scrie publicația austriacă „Die Presse”, într-un articol intitulat „Blocajul Schengen: România plănuiește să se ia la trântă cu Austria”, transmite RFI.
Ziarul, care citeaza mai multe surse diplomatice, precizeaza că guvernul de la București vrea să blocheze Austria în OSCE și în Parteneriatul pentru Pace al NATO dacă nu ridică veto-ul împotriva aderării României la spațiul Schengen.
Dacă nu se ajunge curând la un acord, România ar putea riposta împotriva Austriei în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și în cadrul Parteneriatului pentru Pace al NATO, scrie „Die Presse”, considerat cel mai mare cotidian din țară.
Austria, care găzduiește sediul OSCE, ia în considerare posibilitatea de a prelua președinția. Momentan, propunerea nu este oficială, candidatura Estoniei fiind încă valabilă, dar dacă acest lucru se va întâmpla, va avea nevoie de votul tuturor statelor membre, inclusiv al țării noastre. România a preluat în ianuarie preşedinţia Comitetului de Securitate din cadrul OSCE, mandat pe care îl va îndeplini pe tot parcursul anului 2023, potrivit libertatea.ro
O altă pârghie a României este în NATO, unde ar putea bloca participarea Austriei la programele Parteneriatului pentru Pace (PfP) al Organizației Nord-Atlantice. „Pentru forțele armate austriece ar fi «un amar déjà vu”. Forțele armate au fost excluse ani de zile din exercițiile PfP din cauza unui veto al Turciei. De altfel, Ankara s-a mai „răzbunat” pe Viena și în cadrul OSCE: în 2011, a împiedicat alegerea fostei ministre de externe Ursula Plassnik ca secretar general”, mai scrie Die Presse.
Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, i-a explicat Mariei Ilie dacă România va încerca astfel să forțeze mâna Austriei pentru a nu mai bloca aderarea la spatiul Schengen.
„Este posibil să fie încercată o asemenea strategie politico-diplomatica, să o numim așa, si cred că ar putea fi îndreptățită. Nu știu dacă va și reuși o asemenea strategie, dar nu văd de ce România nu ar răspunde prin gesturi și decizii tot de natura politico-diplomatică, repet, nu prin alte tipuri de măsuri pe care l-a vremea respectiva le-am critica. Nu prin revanșa sau boicotare economica și așa mai departe. Nu știu dacă vom reuși să ducem la bun sfârșit o asemenea strategie. Se poate însă încerca. De ce nu?”
