Statul investeşte în „fier şi beton”, nu în abilităţi, în instituţii şi în creiere, a scris György Matolcsy, guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei (MNB), în articolul său săptămânal din publicaţia online „Magyar Nemzet”, criticând structura investiţiilor publice şi aducând argumente împotriva deficitului bugetar ridicat.
Oare are nevoie economia maghiară de un deficit bugetar de 5,9%
în 2022, în condiţiile în care PIB-ul se redresează în semestrul
doi al acestui an? Potrivit băncii centrale, nu. Mai mult decât
atât, pentru o redresare deplină, adică pentru a ajunge din nou la
un echilibru, va fi necesar un deficit de aproximativ 3% şi la
scăderea dinamică a ratei datoriei publice, deja din anul 2022.
Fără acestea vom avea parte de un paradox al redresării: cu cât
statul va cheltui mai mult şi va deveni mai îndatorat, cu atât mai
devreme se va lovi creşterea economică de probleme de finanţare, a
scris guvernatorul băncii centrale.
Adevărata dezbatere se referă la continuarea căii actuale, în
mare parte extensive, sau trecerea la o nouă cale care se bazează
pe know-how, ceea ce asigură o recuperare durabilă. Nu este vorba
doar despre 2022, ci despre întreg deceniul de după 2020. Trecerea
la o nouă cale ar fi îngreunată, dacă şi după relansare vom
continua politica de investiţii publice, în care trei sferturi din
resurse se duc în construcţii, în loc să trecem la investiţii în
know-how, punctează guvernatorul.
Acesta este încă un motiv pentru care este necesară modificarea
bugetului de stat pentru anul 2022, deja adoptat, scrie György
Matolcsy.
Explicând în detaliu argumentele sale, guvernatorul susţine că
este greşit şi nesustenabil, din mai multe puncte de vedere, că la
baza deficitului bugetar de 5,9% pentru anul viitor se află volumul
de investiţii publice de 7,1% din PIB.
Matolcsy se plânge, în special, de faptul că în volumul de
investiţii, una din cea mai scăzută rată este cea a investiţiilor
“inteligente”, care sunt necesare pentru o creştere intensivă a
cunoştinţelor. Guvernatorul atrage atenţia că ponderea
investiţiilor în construcţii este de 50%; în plus, între 2017 şi
2020, Ungaria a înregistrat cea mai mare pondere a investiţiilor în
construcţii dintre toate statele membre ale UE, astfel că la baza
creşterii ratei investiţiilor se află aceste tipuri investiţii, şi
nu cele “inteligente”.
Dintre cele 27 de state membre ale UE, Ungaria înregistrează
ponderea cea mai mare a investiţiilor publice, însă trei sferturi
dintre acestea sunt investiţii în construcţii. Statul investeşte în
“fier şi beton”, nu în abilităţi, în instituţii şi în creiere,
rezumă guvernatorul MNB.
György Matolcsy subliniază, de asemenea, că în ciuda proporţiei
mari a construcţiilor finanţate de stat, capacităţile de
construcţie sunt reduse, astfel că activitatea de investiţii a
statului stimulează inflaţia în sectorul acesta şi pe piaţa
materialelor de construcţii.
El mai avertizează, că în 2019 şi în 2020, creşterea
investiţiilor guvernamentale raportate la PIB, respectiv rata
ridicată a investiţiilor a fost generată, în mare parte, de
creşterea preţurilor. Rata ridicată de investiţii devine, prin
urmare, una virtuală şi nerealistă, subliniază guvernatorul.
