Grecii o iau de la capăt cu datoriile militare care i-au dus în colaps: O parte a datoriei elene se va anula pentru cumpărarea de fregate franceze

Grecia susţine că se vede ameninţată pe fundalul politicii tot mai agresive a Turciei, care-şi provoacă vecinul prin violări ale spaţiului aerian şi alte acţiuni de acest gen. Bugetul elen destinat apărării a fost mereu supradimensionat şi este unul din motivele pentru care datoria ţării a ajuns atât de mare. Dar din punct de vedere politic, achiziţia fregatelor este deosebit de brizantă. Cum să explice guvernul german plătitorilor săi de impozite că Grecia va beneficia de o ştergere a datoriilor iar cu banii astfel economisiţi va cumpăra nave de luptă din Franţa? Angela Merkel şi Olaf Scholz trebuie să vină cu noi idei în această chestiune.

Situaţia din Grecia a devenit satisfăcătoare

Miniştrii de Finanţe ai zonei euro pot fi destul de satisfăcuţi de evoluţiile din Grecia. Creşterea a fost anul trecut de 1,4 la sută iar pentru anul în curs se aşteaptă una de 2%. Marile bănci au trecut cu succes testul de stres şi nu mai necesită în prezent infuzii de capital. Dar aceasta este doar situaţia momentană. În privinţa viitorului există în continuare îngrijorări.

Imaginea va fi alta când miniştrii de Finanţe se vor uita la înfăptuirea reformelor promise. Dintre acestea 88 de măsuri nu au fost aplicate sau au fost aplicate doar parţial. Abia în această săptămână Parlamentul de la Atena a aprobat privatizarea unei părţi a furnizorilor de curent electric. Mai ales în domeniul privatizărilor există ezitări iar încasările din privatizări sunt cu mult sub aşteptări. Vânzările de întreprinderi de stat şi de proprietăţi avansează anevoie. La finele lunii iunie se va încheia ultima verificare a reformelor asumate. Abia dacă creditorii se vor decide să treacă cu vederea lipsurile şi să declare îndeplinit programul de reformă, în august se va da lumină verde pentru încheierea tratamentului politico-financiar.

În răstimp la Atena protestează din nou pensionarii, ei fiind cei mai afectaţi de măsurile de economisire. Iar premierul Alexis Tsipras se pregăteşte deja pentru alegerile de anul viitor şi are nevoie de realizări.

Este Scholz noul Schäuble?

Nimeni nu a fost în ultimii ani atât de urât în Grecia ca fostul ministru german de Finanţe Wolfgang Schäuble, care era perceput ca o personificare a severităţii teutone şi a voinţei de economisire. Între timp a devenit clar că succesorul său laburist Olaf Scholz nu şi-a preluat mandatul pentru a le face grecilor cadouri. Cu atât mai mult cu cât mai ales liberalii din Bundestag nu îi dau deloc mână liberă. Cu doar câteva ore înaintea reuniunii de la Sofia, aceştia au încercat să impună un acord obligatoriu al Parlamentului german pentru orice reducere a datoriilor Greciei.

Este vorba de 100 din cele 300 de miliarde de euro pe care Grecia le datorează creditorilor săi, despre care se discută la cererea FMI. Această organizaţie a condiţionat participarea sa la ultimul pachet de salvare destinat Atenei de o ştergere a unei părţi a datoriilor ţării, în aşa fel încât ţara să fie din nou viabilă din punct de vedere economic fără ajutor străin. FMI este preocupat ca relansarea economică să nu fie sugrumată de achitarea dobânzilor şi rambursarea creditelor.

Sigur că zona euro ar fi putut salva Grecia şi fără ajutorul Fondului de la Washington, dar această participare a fost expres cerută de Angela Merkel şi de fostul ei ministru de Finanţe. Ei au mizat pe experienţa şi capacitatea de a se impune a experţilor FMI. Dar mai ales s-au temut de slăbiciunea unor parteneri europeni, între care Franţa.

Ministrul laburist Olaf Scholz nu ar avea nicio problemă să continue colaborarea cu Grecia în absenţa FMI. Din Ministerul de Finanţe de la Berlin au devenit cunoscute planuri privind o eventuală ştergere parţială a datoriilor, însoţită de o continuare a monitorizării şi de un soi de frână care să fie acţionată automat în cazul în care Atena nu înfăptuieşte reformele asumate. Acest plan ar face mai digerabilă ştergerea datoriilor pentru contribuabilul german.

Dispute între Paris şi Berlin

Principalul adversar al ministrului de Finanţe german a fost în criza elenă de la bun început Franţa. Date fiind propriile încălcări ale regulilor de stabilitate monetară, francezii erau dispuşi să fie înţelegători cu elenii. Şi acum Parisul vrea să cupleze rambursarea datoriei Greciei de amploarea creşterii economice. Dacă economia va slăbi din nou, atunci şi ratele la bancă se vor micşora. Dar Berlinul respinge ferm acest plan.

Dispute aprinse a generat şi planificata achiziţie, de către guvernul de la Atena, a două sau chiar mai multe nave de război franceze. Iniţial era vorba doar de leasing, dar acum se discută despre ambele opţiuni, după cum a declarat ministrul elen al Apărări, Panos Kammenos. Una din aceste fregate de ultimă generaţie ar putea să coste până la un miliard de euro şi bineînţeles că atitudinea Franţei cu privire la ştergerea datoriilor este cuplată de aceste achiziţii.