Dacă nu primeşte noi credite, Grecia este din nou în pragul falimentului. În cadrul unei noi întâlniri cu creditorii trebuie aprobate noi fonduri. Altfel incapacitatea de plată va deveni realitate, scrie DW.
Grecia – Insulele Ciclade
Grecia a ajuns din nou la fundul sacului. Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze în iulie datorii mai vechi în valoare de şapte miliarde de euro, fiindcă altminteri ţara intră în faliment. Dar pentru a plăti aceste datorii are nevoie de bani pe care nu-i are, potrivit aparenţelor. În speţă, este vorba de plata tranşei următoare din programul curent de asistenţă pentru Grecia.
Ce face FMI?
În centrul chestiunii se află poziţia pe care o va afişa Fondul Monetar Internaţional. Instituţia condusă de doamna Lagarde nu participă la acest al treilea pachet de salvare, în valoare de până la 86 de miliarde de euro, deoarece consideră datoriile Greciei mult prea mari şi imposibil de rambursat. De aceea, experţii FMI solicită imperios înlesniri pentru debitorii greci.
„După părerea mea, situaţia datoriilor Greciei nu este pentru moment atât de gravă cum crede FMI”, a declarat recent economistul Lars Feld din Freiburg. În opinia expertului, care consiliază şi guvernul de la Berlin, FMI are „previziuni exagerat de pesimiste în legătură cu creşterea. În Grecia există deja excedente primare mai mari decât fusese aşteptat”, a explicat Feld.
Nimeni nu vrea un Grexit
Pentru DW, economistul a subliniat că guvernul de la Atena nu urmăreşte ieşirea din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, nici guvernul german şi nici ceilalţi parteneri europeni ai Greciei nu doresc nici ieşirea ţării din zona euro. „De aceea, putem pleca de la premisa că Grexit nu mai este, cel puţin pentru moment, o temă de actualitate”, a evidenţiat el.
Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, s-a declarat strict împotriva unor noi înlesniri la plata datoriilor de care să beneficieze Grecia, fiindcă Germania va avea din toamnă un nou guvern. Cu toate astea, el vrea ca FMI să participe la eforturile de asistare a Greciei. Cât priveşte eventualele înlesniri viitoare, responsabilul a explicat că se va putea sta de vorbă în momentul în care se încheie actualul program de ajutorare, respectiv în 2018.
Nouă propunere a Franţei
Un semnal încurajator este în opinia observatorilor faptul că şefa FMI, Christine Lagarde, va participa totuşi la consultările miniştrilor de Finanţe din zona euro. Lagarde a propus săptămâna trecută participarea instituţiei sale la programul de asistenţă fiindcă guvernul de la Atena înfăptuieşte reformele cerute. Dar conform planului pe care l-a prezentat, FMI va vira fonduri Atenei doar după ce zona euro va clarifica problema înlesnirilor de rambursare.
„Joi vom rezolva problema. Veţi vedea”, a declarat marţi Schäuble în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Berlin. Probabil că optimismul său se bazează pe acţiuni ale noului ministru de Finanţe francez, Bruno Le Maire, care vrea să joace rolul unui mediator între Bruxelles şi Atena. Le Maire a prezentat la începutul săptămânii o propunere de cuplare a rambursării datoriilor Greciei de performanţele obţinute de economia ţării. Cu cât va fi mai mare creşterea, cu atât vor fi rambursate mai accelerat creditele. Iar dacă economia stagnează vor stagna şi plăţile. Nu este însă sigur că propunerea ministrului francez va fi acceptată. Germania nu pare a fi convinsă de utilitatea ei şi poziţia FMI este încă neclară.
