COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE LAVINIA PIȚU
Personalul de îngrijire și asistență medicală este departe de a fi suficient în Germania. Ministrul federal al Sănătății planifică să finanțeze școli de formare profesională în străinătate.
Elena B. lucrează de patru ani ca îngrijitoare medicală la o casă de bătrâni de lângă Leipzig. ”E mult de lucru și am multe responsabilități, dar îmi place și mă bucur că am găsit acest loc de muncă”. Românca, în vârstă de 40 de ani, a făcut la început cursuri de integrare în Germania, care includ limba germană, iar instituția a angajat-o imediat după interviu. Elena a ocupat așadar unul dintre cele 35.000 de locuri vacante în Germania în domeniul personalului de îngrijire și asistență medicală.
Numai că sud-est europenii și alți străini care își caută de lucru în Germania în acest domeniu nu mai sunt de ajuns. Guvernul de la Berlin trebuie să ia măsuri imediate, pentru că țara, în care populația îmbătrânește și în care puțini vor să preia astfel de joburi, se află într-o adevărată criză a îngrijitorilor medicali. Condițiile sunt precare, spun germanii: salarii prea mici pentru volumul uriaș de muncă. Conform unui chestionar realizat în acest an de platforma ”Pflegejobs”, un îngrijitor sau o asistentă care lucrează full time câștigă în Germania în medie 2.452 euro brut. O asistentă îngrijește în jur de zece pacienți în Germania, în timp ce în Norvegia, de pildă, numai doi.
Mai mulți străini decât germani lucrează ca îngrijitori și asistenți medicali în GermaniaInvestiții de nouă milioane de euro
Totul e o chestiune de perspectivă: europenii din alte state membre, care ocupă majoritatea posturilor de îngrijitori în Germania, văd situația diferit. ”Dacă ești serios și îți vezi de treabă, ești tratat cu respect și oricum lucrezi într-un mediu mai bun decât în România. Am aici tot ce îmi trebuie ca să mă pot ocupa de pacienți”, spune Elena B.
Măsurile imediate gândite de Ministerul federal al Sănătății sunt de a finanța școli de formare profesională în străinătate, cu scopul de a pregăti viitorii angajați pe măsura nevoilor din spitalele și casele de bătrâni din Germania și pentru îngrijirea la domiciliu.
Nouă milioane de euro ar putea fi investite în acest proiect. Cursurile de limbă germană ar fi și ele incluse. ”În mod ideal, personalul ar trebui să poată lucra imediat în Germania”, a declarat ministrul federal al Sănătății, Jens Spahn.
Dar țările la care se gândesc autoritățile sunt în afara Uniunii Europene. Ministerul a menționat Macedonia, Kosovo, Filipine și Cuba. Pentru că formarea viitorilor angajați acolo implică costuri mai mici și pentru că și în alte state membre ale UE numărul îngrijitorilor medicali e în scădere. În plus, cetățenii Uniunii Europene beneficiază de mobilitatea forței de muncă, astfel încât dacă doresc să lucreze în Germania, o pot face fără piedici birocratice.
”Singura soluție viabilă este să calificăm noi oameni în Africa, în Orientul Îndepărtat sau în Europa de Est”, a declarat președintele Diakonie, serviciul social al bisericilor evanghelice din Germania, Ulrich Lilie. Acesta își imaginează o colaborare cu instituții de stat în țările respective, ONG-uri și reprezentanțe ale bisericii evanghelice. Atât timp cât Germania se implică financiar în proiecte de pregătire profesională, ar fi posibilă o cooperare pe termen lung cu aceste țări.
Acționism politic sau soluție sustenabilă?
Spahn a declarat pentru Reinische Post că în parlament a fost aprobat un program care să înceapă imediat, din ianuarie, și care permite finanțarea a 13.000 de locuri de pregătire pentru personalul de îngrijire și asistență medicală.
Ministrul german al Sănătății, Jens Spahn (CDU)
În anumite cercuri politice germane, ideea este controversată. ”Acționism tipic pentru ministrul Spahn”, spune Kordula Schulz-Asche, reprezentanta verzilor ecologiști în parlamentul german pe probleme de îngrijire medicală. Așa ceva ar funcționa numai în contextul unei colaborări în domeniul dezvoltării. ”Țările partenere trebuie să demonstreze că au un sistem medical compatibil cu cel german sau să fie sprijinite să-și creeze un sistem compatibil”, adaugă Schulz-Asche.
Guvernul german a anunțat că va demara un program de recrutare pentru personal de îngrijire în țările menționate din afara Uniunii Europene. Rămâne de văzut dacă proiectul va avea succes pe termen mediu și lung. Germania nu poate decât să spere la această soluție, pentru că, între timp, tot mai mulți cetățeni ai UE realizează că țările scandinave sunt o alternativă mai profitabilă pentru ei decât Germania în acest domeniu.
Elena B. a auzit și ea că în Norvegia ar câștiga mai mult, dar nu se gândește deocamdată să plece: ”M-am obișnuit aici, mi-am făcut prieteni printre colegi, am închiriat un apartament frumos și mă simt bine în general. Dar cine știe ce-o mai fi în viitor”.
