Gabriel Oprea l-a plagiat in lucrarea de doctorat pe marele carturar Nicolae Iorga fara sa indice vreo sursa si fara sa utilizeze ghilimele, semnele universale de punctuatie care marcheaza copierea unor paragrafe sau idei din lucrarile altor autori, scrie hotnews.ro.
Scrie Hotnews:
Daca in urma cu o saptamana prezentam pagini intregi copiate in teza de doctorat a lui Gabriel Oprea din alti autori, care nu erau marcate cu ghilimele, dar care aveau trimiteri de subsol, astazi prezentam alte zeci de pagini preluate ad litteram din doi clasici ai dreptului penal fara ghilimele si fara note de subsol. Noile dovezi ale plagiatului de tip copy-paste au fost descoperite in doua lucrari ale lui Constantin Turai, de unde il plagiaza pe Nicolae Iorga, si Vintila Dongoroz.
Click pe fotografia de mai jos:
Cea de-a doua sectiune din Capitolul III al tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, intitulata „Plangerea prealabila – perspectiva istorica”, este copiata din lucrarea „Plangerea Prealabila. Teoria generala a plangerii prealabile. Aplicatiunea la legislatiunea romana” a lui Constantin Turai, publicata in 1938 la Imprimeriile „Curentul” SA.
Incepand cu pagina 79 a tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, paragrafele sunt preluate din Capitolul II al lucrarii lui Turai, „Istoricul instructiunii” fara niciun fel de indiciu catre autorul initial. Originalitatea pe care vicepremierul a invocat-o in apararea sa in fata Comisiei Nationale de Etica este data cel mult de selectia paragrafelor pe care le-a preluat ad litteram din alti autori. Astfel, paginile 79 – 81 din sectiunea dedicata ”Epocii antice” din teza lui Oprea sunt preluari din paginile 35 – 38 ale lui din Constantin Turai, iar incepand cu partea de jos a paginii 81 si pana la pagina 85 sunt preluate in bloc paginile 46 – 49.
O alta sectiune copiata din cartea lui Turai este „Plangerea prealabila in vechiul drept romanesc”, de la pagina 85 la 90. Plagiatul acestor pagini este cu atat mai evident cu cat Oprea copiaza inclusiv o serie de citate din Nicolae Iorga si Gheorghe Ghibanescu, care in cartea lui Turai se regasesc la paginile 39 -45, marcate si citate corect de autor.
Un astfel de citat din opera lui Nicolae Iorga, copiat fara indicarea sursei de catre Oprea, asa cum reclama normele de redactarea ale unei teze de doctorat, este urmatorul:
- „In aceasta privinta, este elocvent urmatorul document din 20 Noiembrei 1802:Zapis al „Constandinei sotiia Preduti de la Sacel”. Un fiu al ei a vrut sa ucida pe cineva, din prigonirea ce am avut pentru mosie”. Ucide pe o fata a lui „Cu stire domneasca”, tatal fetei il urmareste, si-i prinde tovarasul. Apoi sotul ei se ia cu „Cutitul in mana” dupa alta fata….”.
Daca Constantin Turai il citeaza pe Nicolae Iorga, cu lucrarea „Studii si documente”, Gabriel Oprea nu il citeaza nici pe Iorga, dar nici pe Turai de unde preia ad litteram. De altfel, singura lui contributie la acest paragraf este alinierea ortografierii cuvintelor cu normele actuale ale gramaticii limbii romane, astfel ca „noiembrie” este scris cu litera mica, si nu cu litera mare ca in original, iar cuvantul „sotiia” este scris cu un singur „i”.
La fel ca si Victor Ponta cand a fost Gabriel Oprea a invocat in apararea sa inexistenta unui ghid sau a unui regulament de redactare acuzat de plagiatul tezei de doctorat,a unei teze de doctorat in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti, in conditiile in care, de exemplu, in lucrarea din 1938 a lui Constantin Turai, acesta il citeaza pe Nicolae Iorga respectatnd toate normele academice de citare in vigoare si cu 50 de ani mai inainte.
Click pe fotografia de mai jos:
Ultima parte a Capitolului II din studiul doctoral, intitulata „Plangerea prealabila – comparatie intre reglementarile anterioare ale Codului de procedura penala si cele de dupa adoptarea Legii 59/1968”, este copiata ad litteram din volumul „Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman”, Volumul II, semnat de Vintila Dongoroz si aparut in 1976. Pentru aceasta analiza a fost utilizata o editie reeditata a lucrarii in care paragrafele plagiate de Gabriel Oprea fara citarea sursei se regasesc la paginile 106 -111 si au fost preluate ca atare si in cartea „Procedura plangerii prealabile”, publicata de Gabriel Oprea in anul 2008, in paginile 65 – 76.
Click pe fotografia de mai jos:
In raportul Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI) din subordinea Ministerului Educatiei, facut publicitatii ieri, se vorbeste despre forma lucrarii si nu despre fond, lucru ce indica faptul ca nu a fost studiat continutul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, ci doar forma si aspectul acesteia. In acelasi raport se vorbeste despre o bibliografie de 51 de lucrari. In realitate, bibliografia lucrarii lui Oprea are doar 24 de carti mentionate. Celelalte 27 (mai mult decat dublu) sunt adaugate de Comisie pentru a da aparenta de lucrare solida fiind cartile citate de autorii plagiati de acesta si introdusi doar in notele de subsol.
Click pe fotografia de mai jos:
De altfel, Consiliul National de Etica nu a constatat nicio situatie de plagiat in teza lui Oprea: „CNECSDTI constata citarea corespunzatoare a surselor bibliografice si utilizarea unui numar semnificativ de note de subsol” sau „bibliografia consultata a fost bine valorificata de autor in cuprinsul tezei de doctorat, iar in procesul de documentare au fost selectate si citate din lucrarile folosite, idei si informatii semnificative asupra problematicii analizate”.
Profesorul universitar dr. Dorin Isoc, cel care a creat un site unde publica, cu dovezi, lucrarile suspectate de plagiat (www.plagiate.ro), ne-a declarat despre raportul Consiliului National de Etica: “In fapt nu este un raport fiindca nu se vorbeste si nu se descriu faptele adica modalitatile prin care s-a efectuat preluarea, dimensiunea preluarilor, identitatea sau lipsa de identitate a preluarilor cu lucrarile autentice, numarul de lucrari autentice din care s-au efectuat preluarile etc. Mai mult nu se vorbeste absolut nimic despre cum arata documentul de sesizare si care expert neutru a realizat verificarea faptelor”.
Click pe fotografia de mai jos:
Profesorul clujean pune in discutie inclusiv chestiunea impartialitatii Comisiei Nationale de Etica, si sustine ca este vorba despre “un document de partid comandat de guvern. Cum este posibil ca un organ al statului să analizeze în mod nepărtinitor şeful guvernului?”. Daniel Isoc mai atrage atentia si asupra faptului ca raportul Comisiei Nationale de Etica a fost facut public cu doar o zi inainte ca Universitatea din Bucuresti sa isi sustina public punctul de vedere asupra lucrarii lui Gabriel Oprea: “Incă un detaliu semnificativ: Consiliul nu avea cum să se pronunţe înainte de a solicita poziţia instituţiei care a acordat titlul. Prin aceasta Universitatea din Bucureşti dovedeşte în mod regretabil că nu este în stare să fie o universitate europeană ci se complace să fie o şcoală oarecare, fără demnitate şi autonomie”.
