spot_img
27.8 C
București
sâmbătă, august 13, 2022
AcasăAnalizeFostul judecător al Curții Constituționale, Daniel Morar, despre cum se șmenuiesc dosarele la...

Fostul judecător al Curții Constituționale, Daniel Morar, despre cum se șmenuiesc dosarele la parchete, în disprețul legii și al spiritului ei

-

Fostul judecător al Curții Constituționale, Daniel Morar, clarifică definitiv, într-un interviu exploziv, controversata chestiune a prescripției penale: după decizia CCR din 2018, prescripția specială nu mai există. Morar o ”execută” scurt și pe șefa Parchetului General, Gabriela Scutea, cu ale ei indicații prețioase către procurori, dar dezvăluie și cum se șmenuiesc dosarele la parchete, în disprețul legii și al spiritului ei, transmite Inpolitics.

„Curtea a venit în 2018 și a spus Legiuitorului: nu poți să dai dreptul procurorului să întrerupă cursul prescripției prin orice act pe care-l face el din birou. Trebuie ca acel act să fie cunoscut de suspect, de inculpat, de persoana cercetată ca, pe ansamblu, să se știe în societate, în comunitate, că față de persoana respectivă este o instrucție penală. Asta le-am spus în 2018” a spus Daniel Morar într-un interviu pentru Aleph News.

”Această decizie din 2018 categoric că nu este o decizie interpretativă. Decizia interpretativă este decizia prin care CCR conservă înțelesul constituțional al unei legi. Adică explică: acest text poate să rămână într-o lege dar înțelesul este cel pe care-l dăm noi, Curtea Constituțională. Poate avea 2,3 sau 5 sensuri, înțelesuri acest text, dar singura înțelegere constituțională e cea pe care o scriem noi. Și în cazul de față noi am scris: că nu poate fi întrerupt prin orice act.
O chestie iarăși basic: Curtea lucrează de cel puțin 10 ani, când dă decizii interpretative, cu o sintagmă. Zice: „textul este constituțional în măsura în care”…. Deci dacă nu vezi sintagma „în măsura în care” este clar că nu e decizie interpretativă. Lucrurile au fost clare pentru majoritatea oamenilor. Iar recomandarea aceea din decizie noi n-am dat-o pentru judecători și pentru sistemul judiciar pentru că judecătorii și sistemul judiciar nu pot să combine dispoziții din legi, să ia dispoziția din vechiul Cod și să o pună în Noul Cod. A fost pentru Legiuitor. Dar Legiuitorul n-a făcut nimic.
Rezultatul? S-au dus judecătorii, instanțele de judecată s-au dus de 2 ori la Înalta Curte să le explice decizia din 2018. Ce să facem? Se mai întrerupe cursul sau nu? Înalta Curte de 2 ori le-a respins acțiunile ca inadmisibile. Prin urmare, s-a ajuns din nou la Curtea Constituțională după 4 ani. Foarte multe instanțe au sesizat Curtea Constituțională, printre ele este și un complet al Înaltei Curți. Majoritatea instanțelor care și-au expus punctul de vedere cu privire la textul care a rămas – au spus că este neconstituțional, că este neclar, că nu știu ce să facă. Și atunci a venit Curtea Constituțională în 2022 și a ras în întregime textul ca să nu mai existe niciun dubiu. Și a venit și a spus că decizia din urmă cu 4 ani, din 2018, este o decizie simplă sau extremă și că n-a mai existat de atunci un caz de întrerupere. Adică nu mai există prescripție specială” spune Morar.

El furnizează, totodată, un exemplu stupefiant despre cum ”merg” anchetele procurorilor:

”Pe vremea mea, mai rar se prescriau dosarele. Se întâmpla, dar mai rar, pentru că se lucra în mod constant în dosare. Ăsta este rostul instituirii unui termen de prescripție: să știi că dacă n-ai făcut ancheta în 5 ani de zile să știi că te oprești și că cel pe care-l cercetezi scapă de răspundere penală. Prin urmare rostul și datoria unui procuror și a unui polițist este să efectueze acte de urmărire penală, de cercetare, în mod constant într-un dosar. Dacă faci acest lucru, se întrerupe cursul prescripției natural: și azi, și mâine, și poimâine și răspoimâine. 
Problema este cea care a ajuns și în fața CCR: în 2018, era a unui dosar în care nu se întâmplase absolut nimic timp de 5 ani, adică în termenul general de prescripție, și în ultima lună, ultima zi, penultima zi când urma să expire termenul, polițistul a făcut un act – a interogat o bază de date și a făcut un proces verbal pe care nu l-a comunicat nimănui. Prin acel act, făcut din birou, fără cunoștința nimănui, el a dublat termenul de prescripție” mai spune Morar, fost procuror-șef al DNA.

spot_img
- Advertisment -spot_img

Must Read

Ucraina folosește site-urile porno pentru a ajunge la ruși și belaruși

0
Directorul executiv al Biroului de Publicitate Interactivă (IAB) pentru Ucraina, Anastasia Baidacenko, folosește reclame cu imagini statice, precum și videoclipuri de pe site-uri porno...