Iniţiativa Germaniei, României şi Cehiei de intensificare a cooperării militare, anunţată de NATO acum câteva luni, constituie o încercare a Berlinului de a dezvolta o armată a Uniunii Europene sub comandament german, afirmă experţi citaţi de revista Foreign Policy.
O dată la câţiva ani, ideea unei armate europene ajunge subiect de ştiri. Conceptul este atât fantezie, cât şi element de îngrijorare. Pentru orice federalist de la Bruxelles care crede că o forţă comună de apărare este ceea ce Europa are nevoie pentru îmbunătăţirea statutului la nivel mondial, există cei din Londra şi din alte locuri care manifestă reticenţă faţă de ideea unui potenţial rival al NATO. Însă anul acesta, Germania şi doi dintre aliaţii europeni, Cehia şi România, au făcut tacit pasul radical pe un parcurs spre ceva ce pare a fi o armată a UE, anunţând o formă de integrare a forţelor armate, notează revista Foreign Policy într-un articol intitulat „Germania construieşte tacit o armată europeană sub propriul comandament”.
”Guvernul Germaniei arată că vrea să lanseze integrarea militară la nivel european. Este o încercare de a împiedica eşecul total al structurilor de securitate europene”, apreciază Carlo Masala, profesor de Politică internaţională la Universitatea militară din Munchen, citat de Foreign Policy.
„Iniţiativa este efectul vulnerabilităţilor armatei germane. Germanii şi-au dat seama că armata germană trebuie să acopere lipsurile forţelor terestre pentru a obţine mai multă influenţă politică şi militară în cadrul NATO”, afirmă, pentru Foreign Policy, Justyna Gotkowska, analist al Institutului polonez Centrul pentru Studii Estice.
În februarie 2017, Alianţa Nord-Atlantică anunţa într-un comunicat oficial că România va consolida cooperarea militară cu Germania şi Cehia, în virtutea unui acord semnat de miniştrii Apărării ai celor trei ţări cu ocazia unei reuniuni NATO. „Miniştrii Apărării din Germania, România şi Cehia au semnat acorduri în sensul aprofundării relaţiilor militare. În acest cadru, Brigada a 4-a de Reacţie rapidă a Cehiei şi Brigada Mecanizată 81 a României vor colabora strâns cu Divizia a 10-a de Blindate şi cu Divizia de Reacţie Rapidă din Germania„, anunţa Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul propriu. În cadrul Conceptului NATO „Naţiuni Cadru”, armatele mai mici îşi pot integra capacităţi militare în structuri de organizare puse la dispoziţie de naţiuni mai mari. „Prin aceste acorduri, Cehia şi România acceptă să contribuie cu câte o brigadă militară la o divizie multinaţională comandată de Germania”, declara în februarie Camille Grand, asistent al secretarului general NATO pentru Investiţii în Apărare. Conceptul „Naţiuni Cadru” conferă o nouă dimensiune modului în care NATO abordează cooperarea multinaţională, a subliniat Camille Grand.
Săptămâna trecută, statele Uniunii Europene au stabilit să aloce fonduri suplimentare pentru proiecte militare europene, în contextul ieşirii din Blocul comunitar a Marii Britanii, care se opune oricăror iniţiative ce ar putea conduce la crearea unei armate a UE. Cu ocazia reuniunii ministeriale a Agenţiei Europene a Apărării, prezidată de Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, s-a decis constituirea unui Mecanism pentru Cooperare Financiară ca sursă pentru finanţarea structurilor de apărare ale Uniunii Europene. La sfârşitul anului 2016, Uniunea Europeană a lansat cel mai mare proiect de cercetare pentru consolidarea apărării din ultimii zece ani, în contextul deciziei Marii Britanii de ieşire din spaţiul comunitar şi al riscurilor ca Administraţia Donald Trump să nu mai respecte angajamentele de securitate. În scopul relansării cooperării în materie de apărare, Comisia Europeană a propus crearea unui fond de cinci miliarde de euro şi anularea reglementărilor care opreau investiţiile pentru apărare din bugetul comun al UE. Miniştrii de Externe ai statelor europene au pledat, în contextul victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru consolidarea sistemului UE de apărare, în timp ce Federica Mogherini, Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe, a catalogat Uniunea Europeană drept o „superputere”.
