Istoricul, jurnalistul și teologul Florian Bichir, membru al CNASS, a lansat vineri în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest 2015 volumele ATENTAT LA MAREŞAL. Ion Antonescu ţinta paraşutiştilor sovietici şi RĂZBOI ÎN ETER. 23 august 1944 pe unde radio.
Florian Bichir a descoperit documente neaccesibile până acum publicului.
FLUX 24 a obținut de la Florian Bichir exclusivitatea de a reproduce câteva fragmente din cele două volume tipărite la Editura RAO. Cele doua volume au fost prezentate de Gl. mr. (r) prof. univ dr. Mihail E. IONESCU, Director al Institutului pentru Studii Politice de Aparare şi Istorie Militara și Comandorul dr. Marian MOŞNEAGU, Şeful Serviciului Istoric al Armatei (foto).
Sâmbătă seară, FLUX 24 va publica fragmentele pe care Florian Bichir ne-a dat dreptul de a le publica.
Introducerea volumului ATENTAT LA MAREŞAL este făcută de Comandorul dr. Marian MOŞNEAGU, Şeful Serviciului Istoric al Armatei, care dă câteva detalii despre documentele pe care le publică istoricul Bichir.
Un eveniment Top Secret,într-o lucrare de excepţie
de Comandor dr. Marian MOŞNEAGU,
şeful Serviciului Istoric al Armatei
Când am consimţit să semnez, alături de Corneliu Andone,
Ion Giurcă, Vasile Popa şi Florian Tucă volumul Mareşali ai
României, apărut în 2013 la Editura Rao, lucrare coordonată
de generalul prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, nu m-am gândit
că voi fi nevoit să revin, parţial, asupra unuia dintre subiecţi,
într-un context total diferit. Dar „iscoada“ din Arhivele
Securităţii, întruchipată în persoana neobositului jurnalist,
istoric şi cercetător Florian Bichir, doctor în teologie şi specialist,
în egală măsură, în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale,
m-a ademenit la o complicitate editorială pe care nu
am putut să o refuz.
Subiectul Ion Antonescu este, neîndoielnic, unul perpetuu.
Inevitabil, istoriografia românească şi străină a consemnat,
prezintă şi va continua să investigheze şi să eticheteze, cu
instrumente
de lucru specifice, obiectiv, dar şi subiectiv, una
dintre cele mai controversate personalităţi militare ale
României, intrate în jocul dur al politicii. Aceasta – şi, evident,
deciziile sale ferme, controversate, îndelung răstălmăcite
şi, după caz, salutate ori demontate – l-au transformat şi adus,
în decurs de numai câţiva ani, în unele medii româneşti şi
străine, de la celebritate la detestare. Sfârşitul său tragic, în
1 iunie 1946, în urma condamnării la moarte, „acuzat de dezastrul
ţării…, crimă şi dezastrul ţării, prin săvârşire de crime
de război…“ încă mai constituie subiect de dezbateri, controverse
şi atitudini partizane ori categoric ostile, nu numai
pentru istorici, simpatizanţi sau conaţionali.
Însă aşa cum ştiut este, că istoricii pot şi, de cele mai
multe ori, sunt subiectivi, motiv pentru care istoria se scrie
şi se rescrie ciclic, de către alţi actori şi cu instrumente noi,
era de aşteptat ca noi surprize – şi încă dintre cele mai
şocante! – să ne parvină după deschiderea arhivelor şi libera
circulaţie a informaţiilor între instituţiile de profil naţionale şi
mai ales internaţionale. Este şi cazul istoricului Florian
Bichir, cel care a avut şansa să descopere în Arhivele
Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor din România
documente referitoare la tentativa de atentat a unui grup de
cinci legionari, paraşutat în noaptea de 27 spre 28 iulie 1944
lângă Olăneşti, cu intenţia de a-l suprima pe mareşalul Ion
Antonescu. Tentativa de asasinat, dezvăluită cu ani în urmă
de istoricul Cristian Troncotă, reluată de prof. dr. Sorin Oane
şi preluată contextual de istoricul militar colonelul dr. Mircea
Tănase, redactorul şef al revistei Gândirea militară românească,
este radiografiată, cu lux de amănunte am putea
spune, de Florian Bichir. Autor de succes al peste 20 de lucrări,
descoperitorul de noi istorii prezintă documente relevante
care vizează atât Mişcarea Naţională de Rezistenţă, cât
şi atentatul şi atentatorii din 28 iulie 1944, respectiv fişele
celor cinci legionari paraşutaţi de sovietici, ancheta, interogatoriile.
Întrebări precum cine i-a salvat viaţa lui Ion
Antonescu sau dacă mareșalul a avut informaţii privind iminenţa
unei astfel de primejdii îşi găsesc răspunsul în conţinutul
acestor preţioase documente de arhivă, care se dovedesc, încă
o dată, indispensabile oricărui demers ştiinţific aprofundat.
O singură dilemă ar putea persista: ce efect ar fi produs
această tentativă în cazul unei reuşite? L-a adus, oare, acest
eşec pe Ion Antonescu mai aproape de marginea prăpastiei?
Răstimpul de nicio lună până la 23 august 1944, zi în care
avea să fie arestat, poate fi doar o jumătate din răspuns…
Norocul nu i-a surâs decât o dată. Mareşalul Ion Antonescu
avea să supravieţuiască atentatului încă doi ani din viaţă.
Istoricul Florian Bichir, în schimb, nu a ratat subiectul.
Astfel încât, în 2015, la 70 de ani de la terminarea celui de-al
Doilea Război Mondial, el reconstituie filmul acestui eveniment
Top Secret, într-o lucrare de excepţie.
Demers pe care mă simt onorat să-l susţin cu colegialitate
şi pentru care îl felicit cu sinceră admiraţie.
