Flirtul între UE și China

Deutsche Welle: Administraţia Trump a denunţat Acordul climatic de la Paris. Pentru Europa, Republica Populară Chineză pare că a devenit cel mai important partener din lume.

Iverna McGowan: China are nevoie de UE, la fel cum UE are nevoie de China. Uniunea Europeană ar trebui să folosească această relaţie bună pentru a aduce în discuţie problemele Chinei. La rândul ei, chinezii se pot folosi de ea pentru a aduce în discuţie politica europeană privind refugiaţii. Practic, acestea sunt discuţii normale, despre cum pot fi cel mai bine respectate regulile internaţionale. Apropierea între China şi UE nu este din start ceva negativ.

Este greu de afirmat că Beijingul respectă regulile internaţionale…

Iverna McGowan

- Advertisement -

În China, judecătorii, activiştii pentru drepturile omului şi toţi cei care pun la îndoială sistemul, se află după gratii. China este în continuare ţara în care se pronunţă cel mai des pedeapsa cu moartea. Apoi, China nu este deloc transparentă. Nu există aproape nicio posibilitate de documentare a cazurilor de încălcare a drepturilor omului. Acest lucru este o problemă şi pentru comerţ, pentru investitori. Sistemul de justiţie din China nu respectă regulile statului de drept. Chiar să fie această ţară locul potrivit pentru a face afaceri?

Este mulţumită Amnesty International cu rezultatele negocierilor între UE şi China?

Nu, pentru că nu s-a schimbat nimic. Încălcarea drepturilor omului a fost pomenită cel mult marginal. Uniunea Europeană nu a solicitat niciodată ferm o schimbare din partea Chinei în acest sens, înainte ca ţara să devină partener strategic.

În ce constă pericolul actualului „flirt” între Europa şi China?

Situaţia va fi periculoasă, dacă Uniunea Europeană va propune noi tratate comerciale Chinei şi va colabora cu Beijingul la capitolul energii regenerabile, dar va tăcea când vine vorba despre respectarea drepturilor omului. Noul preşedinte francez, Emmanuel Macron şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker vorbesc despre o Uniune Europeană bazată tocmai pe respectarea acestor drepturi, dar şi a principiilor statului de drept, când arată cu degetul Polonia şi Ungaria. Dacă UE într-adevăr crede ce spune, trebuie să reafirme aceste lucruri şi în cadrul negocierilor cu cei mai importanţi parteneri comerciali ai ei.

Prin urmare, sugeraţi că UE ar trebui să facă presiuni în cadrul negocierilor comerciale asupra Chinei? Chiar şi în situaţia de faţă, când la capitolul climatic Statele Unite încetează să mai fie un partener de nădejde al Europei?

Nici China, nici UE nu pot acuza Statele Unite de acţiuni eronate, ignorând propriile greşeli. Statele membre ONU au acceptat respectarea drepturilor internaţionale, recte Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. O ţară precum China, care torturează oameni, nu respectă aceste reguli. Uniunea Europeană nu poate să ignore în totalitate subiectul privind drepturile omului în cadrul negocierilor privind modificările climatice. Vrem ca guvernanţii să ne spună: da, în viitor vor fi mai puţine nereguli de acest fel, facem tot ce ne stă în putinţă pentru o planetă mai stabilă.

Cum poate folosi UE aceste negocieri pentru a produce o schimbare în China?

Nu este suficient să spui, la sfârşitul conferinţei, de ochii presei, că ai vorbit despre drepturile omului. Nu este acelaşi lucru cu o propunere de înfiinţare a unui mecanism european care să se asigure că, în cadrul fiecărei întâlniri la nivel înalt între UE şi China, se ia în discuţie respectarea drepturilor omului de către guvernul chinez. Asta solicită Amnesty. Dacă autorităţile chineze refuză să discute direct acest subiect cu Uniunea Europeană, ar trebui să o facă europenii, când se negociază chestiuni comerciale. În plus, UE ar trebui să facă propuneri concrete de acţiune împotriva încălcării drepturilor omului în China.

Iverna McGowan este directorul Amnesty International Europa. Interviul a fost realizat de Maria Christoph.