Războiul din Ucraina are repercusiuni și asupra vieții culturale și sportive internaționale. Artiștii ruși își pierd angajamentele pe scenele internaționale, sportivii sunt suspendați din competiții. Sunt acestea măsuri justificate? Pot ele să contribuie la stoparea războiului? transmite RFI.
RELATAREA RADIO FRANCE:
CNN transmite că lumea artei răspunde invaziei ruse prin anularea spectacolelor și tăierea legăturilor culturale.
Deși o mare parte din atenție s-a îndreptat către sancțiunile menite să paralizeze economia Rusiei, influența culturală a țării este, de asemenea, redusă.
Rusia nu va mai fi reprezentată la evenimente internaționale majore precum Bienala de la Veneția și competiția de muzică televizată, Eurovision. Artiștii și interpreții, de la Iggy Pop la Franz Ferdinand, anulează, de asemenea, spectacole în țară, în timp ce cei care și-au exprimat sprijinul pentru președintele Vladmir Putin sunt ocoliți.
Le Figaro constată că ”într-un mediu cultural care rămâne marcat de fuga lui Nureyev în Occident, intrarea trupelor ruse în Ucraina marchează un mare salt înapoi. La fel ca sportul, cultura reprezintă o armă simbolică desigur, dar totul poate conta în marele raport de putere angajat cu Rusia”.
Filosoful Donatella Di Cesare avertizează însă, în La Stampa, împotriva vânătorii de vrăjitoare:
„Trebuie menținut un echilibru. A discrimina pe unii pur și simplu din cauza nașterii lor, a apartenenței lor la o națiune, este un act discriminatoriu și rasist. Nu vrem ca teatrele, stadioanele, universitățile, piețele noastre să devină zone de război”. (Sursa: Eurotopics)
Un aer de război rece
În timp ce The New York Times titrează: ”Invazia aduce Rusiei repudierea globală, cu ecouri de război rece”
”De la cultură la comerț, de la sport la călătorii, lumea ocolește Rusia în nenumărate moduri pentru a protesta împotriva invaziei Ucrainei.
Din zilele friguroase ale Războiului Rece nu s-au mai închis atâtea uși în fața Rusiei și a poporului său – o repudiere la nivel mondial condusă atât de impulsul de a arăta solidaritatea cu ucrainenii asediați, cât și de o oarecare speranță că toate acestea îl vor forța pe domnul Putin să-și retragă trupele.
Ultima dată când liderii de la Kremlin au provocat o astfel de reacție globală a fost în 1980, când Statele Unite, Germania de Vest, Japonia și Canada au boicotat Jocurile Olimpice de la Moscova pentru a protesta împotriva invaziei Afganistanului de către Uniunea Sovietică. Sovieticii s-au răzbunat sărind peste Jocurile din 1984 de la Los Angeles.
Dar asta se întâmpla în plin Război Rece, când Hollywood-ul lansa filme precum „Red Dawn”, despre o invazie fictivă sovietică a statului Colorado. Sau când peste 100 de milioane de americani au urmărit „The Day After”, un film de televiziune despre o calamitate nucleară în urma unui schimb de lovituri între Statele Unite și Uniunea Sovietică.
Boicotul Olimpiadei a avut un impact major asupra sentimentului popular, potrivit experților din Rusia, deoarece liderul sovietic de atunci, Leonid I. Brejnev, le prezentase ca pe un simulacru de putere și influență sovietică. Cam la fel cum domnul Putin a prezentat invadarea Ucrainei, ca pe un element al măreției rusești”.
