Procurorii DNA spun că au fost distruse probe care demonstrau implicarea lui Gabriel Oprea în cheltuielile nejustificate făcute din banii Serviciului intern pentru combaterea corupţiei din MAI. În plus, fostul şef al IGPR, Petre Tobă, ar fi ignorat neregulile de la DIPI şi nu ar fi dispus un control nici după ce a preluat funcţia de ministru. Informaţiile apar în rechizitoriul prin care Gabriel Oprea a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, transmite Digi 24.
Bomba este că DNA afirmă în rechizitoriu că actualul ministru de interne Petre Tobă ar fi acoperit abuzurile lui Gabriel Oprea, dar în ciuda acestor acuzații acesta nu a fost inculpat.
Petre Tobă, fost şef al Poliţiei Române şi actual ministru de Interne, ar fi ignorat nereguli grave care au au avut loc la Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă în perioada în care la şefia MAI se afla Gabriel Oprea. Procurorii DNA susţin că Petre Tobă ar fi fost obligat de lege să dispună un control intern la DIPI, lucru pe care nu l-ar fi făcut nici până acum.
UPDATE, RĂSPUNSUL LUI PETRE TOBĂ: Ancheta administrativă în cazul fondurilor DIPI ce ar fi fost utilizate fraudulos, aşa cum apare în rechizitoriul lui Gabriel Oprea, nu a fost făcută la nivelul Ministerului de Interne pentru că documentele care atestau folosirea banilor au fost ridicate de DNA, susţine Petre Tobă.
Într-o reacţie la solicitarea MEDIAFAX, Petre Tobă, ministrul Afacerilor Interne, susţine că la momentul în care i-a fost prezentat raportul pe situaţia de la DIPI documentele care atestau folosirea fondurilor direcţiei fuseseră ridicate de către procurorii DNA.
„Nu am făcut niciodată comentarii privind cauzele penale şi nu o voi face nici acum.O singură precizare cred că se impune şi anume că la 18 ianuarie a.c., când mi-a fost prezentat raportul Comisiei de control privind fondurile operative, ancheta penală fusese deja începută. De altfel, la data de 14 ianuarie a.c. a avut loc o percheziţie a DNA la sediul DIPI în urma căreia s-au ridicat toate documentele relevante privind utilizarea acestor fonduri. În aceste condiţii cercetarea administrativă nu s-ar fi putut desfăşura. Precizez că nu am avut nicio calitate în dosar şi că MAI a sprijinit ancheta procurorilor”, a declarat ministrul pentru MEDIAFAX.
Un martor din dosar le-a declarat procurorilor că, în noiembrie anul trecut, după demisia Guvernului Ponta, a fost chemat în biroul şefului DIPI, secretarul de stat Nicolae Gheorghe. Acesta i-ar fi cerut să găsească o cale de distrugere a documentelor care atestau unele cheltuieli făcute din bugetul serviciului. Martorul susţine că ar fi spus că nu poate face acest lucru în lipsa unui audit intern. Tot acesta le-a spus procurorilor că actele ar fi fost totuşi distruse, chiar în timpul unui control care avea loc la DIPI. Anchetatorii spun că printre documente s-ar fi aflat şi cele pentru unele cheltuieli, inclusiv autoturismul de lux achiziţionat din banii DIPI şi folosit exclusiv de Gabriel Oprea.
Smartphone-uri de ultimă generație cu mărci de top, MacBook-uri, laptopuri, televizoare, canapele și cabină de duș sunt câteva dintre bunurile achiziționate nelegal din fondurile operative ale DIPI care sunt menționate de procurorii DNA în rechizitoriul prin care fostul șef al acestei structuri, Gheorghe Nicolae, și fostul vicepremier Gabriel Oprea au fost trimiși în judecată.
Procurorii notează că dosarul în cauză s-a constituit în baza denunțurilor penale formulate de trei funcționari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI), care au calitatea de martor protejat.
Aceștia le-au povestit anchetatorilor că Gheorghe Nicolae a avut inițiativa declanșării unui control privind fondurile operative ale DIPI, context în care a fost constituită o comisie care a verificat prin sondaj documentele justificative privind cheltuielile operative.
Potrivit rechizitoriului, membrii comisiei au identificat „situații în care justificarea cheltuielilor operative era nelegală ori motivele invocate erau neverosimile (surse cu nume de femeie erau recompensate cu cantități mari de băuturi alcoolice ori cu încălțăminte bărbătească cu numărul „46”, ofițeri DIPI care nu exercitau în concret atribuții operative decontau foarte multe produse de consum ori de lux etc.)”.
„Printre neregulile constatate de membrii Comisiei de control al fondurilor operative se rețin următoarele: cheltuirea fondurilor operative în mod excesiv în domeniul administrativ (leagăne, pavaje, piese de mobilier, telefoane, dotări ale Centrului de pregătire Dumbrăvița), achiziționarea de uniforme de chestor, stilouri, foarte multe cheltuieli de protocol, cu mese organizate la restaurantul (…..), cadouri constând în bunuri de consum pentru o casă de copii, dotări pentru Asociația Sportivă (…), cheltuieli pentru acțiuni informativ-operative despre care a rezultat, din rapoartele întocmite de ofițerii care au solicitat acei bani, că efectiv nu au existat”, se precizează în document.
De asemenea, martorii le-au spus procurorilor că șeful DIPI a dorit să ia măsuri numai pe linie administrativă, nu și pe linia sesizării organelor de urmărire penală, cu privire la cheltuielile nejustificate și înscrisurile întocmite în fals.
Concret, Gheorghe Nicolae susținea că DIPI trebuie să recupereze prejudiciile de la lucrătorii care au greșit, în sensul de a returna banii cheltuiți nejustificat, însă asemenea soluții au fost propuse numai cu privire la sumele de bani în cuantum relativ mic, nu și la cele care erau de ordinul miilor de lei.
„Denunțătorul a exemplificat cu situația unui lucrător DIPI, cu numele (…), care a întocmit documente potrivit cărora ar fi recompensat o sursă cu nume de femeie, ‘(…)’, cu o pereche de pantofi bărbătești în valoare de circa 500-600 lei. Lucrătorul DIPI a recunoscut ulterior în fața Comisiei de control că în realitate această sumă de bani nu a servit pentru recompensarea niciunei surse reale, din cunoștințele lui, practic nu și-a asumat înmânarea recompensei către vreo sursă, susținând că nu avea cunoștință care a fost destinația banilor sau bunurilor corespunzătoare acelei sume de bani. Nicolae Gheorghe nu a dorit să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la aceste aspecte, spunând că era suficient ca (…) să returneze banii”, notează DNA.
Totodată, șeful DIPI ar fi spus că a venit în această instituție „ca să construiască, și nu ca să dărâme” și ar fi întrebat retoric: „Ce vrei, să sesizez Parchetul cu jumătate de instituție?’.
De altfel, procurorii DNA precizează că, în urma perchezițiilor efectuate în ianuarie la DIPI, au fost ridicate o parte dintre documentele privind cheltuielile operative ale acestei instituții, punctând că declarațiile celor trei martori denunțători se coroborează cu notele de constatare și rapoartele de control întocmite de Comisia de control al fondurilor operative.
Astfel, a reieșit că, în perioada 2014-2015, principalele nereguli constatate în cheltuirea fondurilor operative ale DIPI au fost reprezentate de rapoarte de decontare a cheltuielilor operative întocmite de structuri neoperative ale DIPI, rapoarte întocmite de ofițeri care au afirmat că nu au cunoscut destinația fondurilor operative solicitate, ci doar au semnat solicitările de fonduri operative sau rapoarte de decontare a cheltuielilor operative la care s-au anexat bonuri fiscale de la o serie de restaurante, ofițerii care le-au întocmit spunând că au semnat la solicitarea șefului Diviziunii, fără ca ei să fie beneficiarii reali ai sumelor de bani.
De asemenea, anchetatorii menționează și un set de rapoarte care vizau cheltuieli necircumscrise activităților informativ-operative, cum ar fi: tipizate, felicitări, calendare, mărțișoare, birotică, obiecte personalizate, cheltuieli pentru o asociație sportivă, realizarea unor lucrări de investiții (gardul exterior al DIPI, nocturnă pentru baza sportivă, tobogane, nisipar, leagăne etc.), telefoane mobile achiziționate inițial pe Corpul Național al Polițiștilor și, ulterior, decontate din fonduri operative, cheltuieli operative pentru bunuri date în dotarea sediului Ministerului Afacerilor Interne, dar și bunuri achiziționate din fonduri operative care erau date la scădere imediat după cumpărare, sub pretextul că ‘au fost consumate în misiuni’, situații care nu erau credibile prin natura și numărul acelor obiecte (smartphone-uri de ultimă generație cu mărci de top, MacBook-uri, laptop-uri, televizoare, canapele, cabină de duș etc.).
Unul dintre denunțători le-a spus procurorilor că, aproximativ în luna octombrie 2015, după demisia Guvernului în funcție și, în consecință, a ministrului Gabriel Oprea, a fost chemat în biroul secretarului de stat Gheorghe Nicolae, care i-a cerut să găsească de urgență o soluție pentru a distruge documentele justificative privind cheltuielile din fondurile operative ale DIPI, pentru perioada de sfârșit a anului 2014 și, respectiv, pentru perioada ianuarie-octombrie 2015.
„Într-o perioadă de aproximativ două săptămâni, de la demisia Guvernului și până la nominalizarea noului ministru de Interne, (…..), s-a procedat la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile operative ale DIPI, pentru anul 2014, în condițiile în care exista atât controlul operativ, cât și controlul financiar, aferent acelei perioade. Denunțătorii au precizat însă că nu era îndeplinită o altă condiție prevăzută de Hotărârea CSAT, respectiv avizul Comisiei de control operativ, această Comisie nesemnând niciun document prin care să avizeze favorabil distrugerea. Cu toate acestea, s-a procedat la distrugerea documentelor justificative pentru anul 2014, însă distrugerea a fost una selectivă, vizând numai documentele justificative privind cheltuielile operative ale conducerii DIPI”, se precizează în rechizitoriu.
Fostul vicepremier Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul DIPI. Oprea, în prezent senator, care a îndeplinit funcțiile de viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne, este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
În dosar au mai fost deferiți justiției: Gheorghe Nicolae, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu și pentru două infracțiuni de deturnare de fonduri, dintre care una în formă continuată, Gabriel-Nicolae Pavel, comisar șef de poliție, la data faptei șef al Serviciului Juridic din DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, chestor principal, subsecretar de stat la data faptei, și Marian-Dănuț Iacob, comisar șef de poliție, șeful unei structuri administrative la data faptei, ambii pentru deturnare de fonduri, în formă continuată.
