În data de 22 noiembrie, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, Parlamentul European a dat undă verde demersului de modificare a tratatelor UE. Parlamentul pledează pentru reforme care vor spori capacitatea UE de a acționa și vor consolida cuvântul cetățenilor. Raportul a fost aprobat cu 305 voturi pentru, 276 împotrivă și 29 abțineri iar rezoluția însoțitoare a fost adoptată cu 291 de voturi pentru, 274 împotrivă și 44 de abțineri.
Principalele propuneri de reformă din raport sunt următoarele:
-un sistem mai bicameral și mai puține blocaje în Consiliu, prin mai multe decizii prin vot cu majoritate calificată și prin procedura legislativă ordinară;
-un drept deplin de inițiativă legislativă și un rol de colegiuitor al Parlamentului pentru bugetul pe termen lung;
-o revizuire a regulilor de componență a Comisiei (redenumită „Executiv european”), inclusiv alegerea președintelui acesteia (cu numirea urmând a fi făcută de către Parlament și aprobarea de către Consiliul European – o inversare a procesului actual), limitarea numărului de comisari la 15 (care se rotesc între statele membre), permițând președintelui Comisiei să își aleagă colegiul pe baza preferințelor politice, având în vedere echilibrul geografic și demografic și un mecanism de cenzurare a comisarilor individuali;
-o transparență semnificativ mai mare în Consiliu prin publicarea pozițiilor statelor membre ale UE cu privire la aspecte legislative;
-cetăţenii vor avea mai mult de spus prin obligaţia UE de a crea mecanisme participative adecvate şi prin acordarea unui rol mai puternic partidelor politice europene.
Deputații europeni solicită mai multe competențe pentru UE în problemele de mediu, precum și competențe comune ale UE în următoarele domenii, în prezent, în atribuțiile exclusive ale statelor membre: sănătatea publică (în special amenințările transfrontaliere pentru sănătate, inclusiv sănătatea și drepturile sexuale și reproductive); protecție civilă, industrie și educație. Competențele partajate existente ar trebui dezvoltate în continuare în domeniile energiei, afacerilor externe, securității externe și apărării, politicii la frontierele externe și infrastructurii transfrontaliere.
Majoritatea eurodeputaților români s-a opus la votul din legislativul european, considerând că dezavantajează țara noastră.
Europarlametarul român Vlad Nistor, membru al Grupului Partidului Popular European și al PNL, a declarat că, deși este de acord cu o reformă de profunzime a structurii constituționale a Uniunii Europene, acest raport și rezoluția însoțitoare nu țin cont, în mod aproape flagrant, de interesele statelor membre în ansamblul lor, și de al celor mai mici în mod special. Numeroase puncte de vedere existente în raport pot fi lesne susținute, însă există anumite elemente prezente acolo pot aduce deservicii României, reducând influența Bucureștiului pe plan european.
La nivel de stat, poziția României este în favoarea unei modificări a regulii unanimității, pentru a trece la majoritate calificată, dar doar în domenii ca politica externă sau securitatea.
Procesul va fi unul de durată, iar propunerea de pornire a Convenției de modificare a tratatelor ar putea fi demarată de preşedinţia spaniolă a Consiliului UE, ce poate trimite Consiliului European aceste propuneri în luna decembrie.
