Începând cu 31 martie, România va fi admisă în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Este un important succes de etapă la care PNL a contribuit în mod direct și care consolidează pe mai departe apartenența României la Uniunea Europeană.
Aderarea la Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime a fost posibilă datorită unui efort comun și susținut din partea președintelui Klaus Iohannis, a Guvernului Ciucă și ulterior a Guvernului actual, în special prin implicarea activă a miniștrilor PNL ce au deținut și dețin portofoliile de la Interne și Externe, și activitatea constantă a eurodeputaților liberali din Grupul Partidului Popular European din cadrul Parlamentului European.
Parlamentul European a adoptat mai multe rezoluții cu mesaje puternice în favoarea admiterii României în Schengen. În mandatul 2019-2024, europarlamentarii PNL,împreună cu colegii din PPE și cu colegii români din alte formațiuni, s-au luptat au reușit să pună pe agenda Parlamentului European cu vot favorabil trei rezoluții de susținere pentru România în Schengen (2021, 2022 și 2023).
PNL va folosi în continuare toate mijloacele aflate la dispoziția sa pentru ca aderarea României la Spațiul Schengen să se realizeze și cu frontierele terestre. Recent, s-a reușit includerea în Manifestul Congresului PPE, un angajament explicit ca aderarea completă a României la Spațiul Schengen să se realizeze cât mai rapid.
În 6 martie 2024, la Congresul PPE, găzduit de PNL la București, a fost votat în unanimitate Manifestul electoral al PPE în care se cere aderarea completă a României, și cu frontiera terestră, la Spațiul Schengen. Este de notat că delegația austriacă nu s-a mai opus includerii acestei cerințe în Manifestul PPE adoptat la Congresul de la București.
Până la aderarea completă la Spațiul Schengen, românii vor beneficia de aderarea cu frontierele aeriene și maritime. Asta înseamnă că toți cetățenii români care călătoresc în și dinspre statele din spațiul Schengen folosind aeroporturile sau porturile României nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră.
Eurodeputatul român Vlad Nistor, membru al PNL și al Grupului PPE, a calificat refuzul de până acum de a accepta România în spațiul Schengen drept ”un atac flagrant la solidaritatea, coerența și coeziunea unității europene. Ca membri egali ai Uniunii Europene, cu obligații și beneficii, nu am putut accepta șantajul sau abuzul din partea unor colegi ce se cred mai îndreptățiți în casa noastră comună europeană. În aceste momente dificile pentrucontinent, România își îndeplinește cu sârguință și cu bună credință toate obligațiile, și chiar mai mult. Dacă vom fi blocați, și pe mai departe, de la drepturile noastre, se va pune în discuție viabilitatea proiectului European și se vor deschide, și mai larg, porțile populismului anti-UE, în special în doua state eminamente pro Europene si pro Euro-Atlantice. Pentru moment, aderarea parțială la spațiul Schengen este un succes de etapă și o victorie pentru țara noastră, din ce în ce mai asertivă la nivel European, grație atât guvernanților săi și liderilor politici ai PNL, cât și prezenței active a românilor în celelalte state europene și a implicării din ce în ce mai serioase a societății civile din țară în afacerile politice interne cât și externe.”
Din aderarea la Spațiul Schengen vor avea de câștigat atât cetățenii, cât și economia.
Aderarea la Spațiul Schengen cu frontierele aeriene va crește atractivitatea României, va duce pe termen lung la un flux mai mare de turiști, iar acest lucru va însemna venituri în plus pentru țara noastră. Câștigarea statutului de țară Schengen reprezintă o creștere a prestigiului țării prin includerea sa într-un club select.
Cu România și Bulgaria, crește de la 27 la 29 numărul statelor Schengen, în care circulăfără control la frontieră peste 400 milioane de persoane.
